Formațiunea acuză faptul că etnicii români din regiunile în care trăiesc de secole sunt supuși presiunilor și provocărilor tot mai frecvente, iar instituțiile de la Kiev nu asigură protecția necesară comunităților istorice.
Apel către Kiev și București pentru protejarea minorității române
Protestul PNRR a fost adresat oficial Ambasadei Ucrainei în România, Guvernului și Președinției Ucrainei, dar și Ministerului Afacerilor Externe al României, Guvernului și Președinției României. În document, partidul solicită adoptarea de urgență a măsurilor diplomatice bilaterale care să garanteze și să asigure respectarea drepturilor minorității române din Ucraina.
Formațiunea amintește că România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, oferă minorității ucrainene și refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul său toate drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv accesul la educație în limba maternă și libertatea religioasă. Din acest motiv, PNRR consideră că statul ucrainean ar trebui să aplice un tratament echitabil și simetric față de comunitățile românești de peste graniță.
Contextul politic și principiile invocate
În scrisoarea de protest, partidul subliniază că doctrina sa este una suveranistă moderată, pro-europeană și pro-atlantică, iar poziția exprimată are la bază principiile democratice ale Uniunii Europene. PNRR amintește că respectarea drepturilor minorităților naționale reprezintă o condiție esențială pentru procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO.
Formațiunea reamintește deviza Uniunii Europene – „Unitate în diversitate” – ca simbol al coeziunii dintre identitățile culturale și lingvistice ale Europei. PNRR insistă că diversitatea trebuie privită ca o resursă, nu ca un obstacol, iar Ucraina trebuie să aplice aceste principii în mod concret în relația cu minoritatea română.
Situația numerică a comunităților române și ucrainene
România oferă în prezent sprijin extins cetățenilor ucraineni refugiați, în număr de aproximativ 200.000, garantându-le protecția și toate drepturile prevăzute de legislația europeană. În același timp, minoritatea ucraineană din România, care numără aproximativ 50.000 de persoane, este reprezentată oficial în Parlamentul României.
Prin comparație, înaintea declanșării invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei, pe teritoriul ucrainean trăiau circa 500.000 de etnici români, dintre care aproape 200.000 locuiesc în regiunea Cernăuți – teritoriu cu semnificație istorică pentru români. PNRR susține că aceste comunități trebuie tratate conform standardelor europene și internaționale, beneficiind de aceleași drepturi de care se bucură minoritățile din alte state.
Punctele critice semnalate de PNRR
Partidul Naționalist Reformarea României se declară profund îngrijorat de o serie de măsuri și acțiuni recente despre care afirmă că afectează identitatea și viața comunităților românești din Ucraina. Printre acestea se numără:
– desființarea sau reorganizarea defavorabilă a școlilor cu predare în limba română;
– restricțiile privind utilizarea limbii materne în educație și administrație;
– limitarea activităților religioase tradiționale;
– presiunile asupra identității culturale și naționale a românilor din regiunile istorice.
Formațiunea solicită încetarea acestor practici și înlocuirea lor cu o politică de respect și protecție a minorităților, în conformitate cu tratatele internaționale, legislația europeană și angajamentele asumate de Ucraina în plan diplomatic.
Un apel la dialog și echilibru
În mesajul transmis, partidul își exprimă solidaritatea față de poporul ucrainean, recunoscând situația dificilă în care se află statul vecin din cauza agresiunii militare externe. Totuși, PNRR subliniază că războiul nu poate fi folosit ca justificare pentru restrângerea drepturilor minorităților naționale și nici pentru amânarea aplicării standardelor europene privind protecția acestora.
Formațiunea cere reluarea urgentă a dialogului instituțional dintre București și Kiev, precum și adoptarea de soluții concrete pentru garantarea identității și demnității etnicilor români din Ucraina. PNRR susține că doar prin cooperare și prin respect reciproc pot fi consolidate relațiile bilaterale dintre cele două state, într-un cadru stabil și echilibrat al valorilor europene.
