Preoții din Cernăuți cer intervenția urgentă a autorităților de la București pentru medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană și Administrația de la Kiev, în plină invazie a rușilor în Ucraina.
Preoți din comunitatea românească din Cernăuți se plâng de prigoana regimului de la Kiev și cer ajutorul într-o scrisoare adresată Parlamentului României.
Mai mulți preoți din comunitatea românească din regiunea Cernăuți au transmis Parlamentului României o scrisoare prin care solicită medierea conflictului dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană, pe care o reprezintă, și autoritățile ucrainene, relatează agerpres.ro.
Scrisoarea preoților din Cernăuți vine în acelațși timp în care Moscova a denunțatr „persecuția de la Kiev împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe rus Maria Zaharova a declarat joi că „s-a atins un nou nivel, se încearcă distrugerea completă a acesteia”. Rusia nu se află la primele acuzații de acest gen. Încă de la sfârșitul anului trecut, au început acuzațiile de la Moscova. Iar la începutul acestui an, în timpul sărbătoririi Crăciunului pe rit vechi, Zaharova cataloga drept ”satanism” decizia președintelui Zelenski de a revoca cetățenia ucraineană a 13 preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acesta ceruse Parlamentului de la Kiev să interzică orice biserică ce răspunde comenzilor Rusiei.
Preoți români susțin că Biserica Ortodoxă Ucraineană "s-a rupt definitiv de Patriarhia de la Moscova" și că aceasta a condamnat Rusia pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei.
"Rugăm autoritățile statului român - parlamentari, senatori, miniștri, secretari de stat, conducători ai statului în care locuiesc frații noștri de suflet - să intervină pe lângă autoritățile Ucrainei (centrale, regionale și locale) ca să nu ia decizii îndreptate împotriva comunității românești și a bisericilor ei. Orice hotărâre trebuie să ia în calcul opinia românilor din Nordul Bucovinei, care nu își dorește să devină din nou o victimă colaterală a războiului, care și așa a luat multe vieți ale militarilor de etnie română care apără cu arma în mâini integritatea teritorială a statului ucrainean", se arată în "Apelul disperat din Bucovina de Nord''.
Preotul Pavel Pavlenco de la parohia din satul Horecea susține că situația din Cernăuți s-a deteriorat, după ce autoritățile locale au anunțat că intenționează să preia în proprietate terenurile pe care sunt construite bisericile.
"Înțelegem că este război și că multe legi se încalcă, dar nu credeam că se pot încălca drepturile omului și mai ales cu privire la voința liberă de a crede fiecare în ce voiește. (...) Consiliul Local al orașului Cernăuți vrea să ia o decizie ca să fie întrerupt contractul de închiriere a pământului pe care stă biserica, pe care de fapt îl avem în folosință permanentă de la statul ucrainean, cu toate actele în regulă. Asta ce ar însemna? Că îți ia întâi pământul de sub picioare și înseamnă că nu există nici biserica. Vor veni, vor sigila biserica și în scurt timp o vor da-o altora", a atras atenția Pavlenco.
Analistul politic Serghei Hakman susține că disensiunile dintre bisericile ucrainene s-au adâncit mai mult în această perioadă, ca urmare a disputelor între preoți, care sunt dominați de interese diferite.
"În situația aceasta, cu părere de rău, Biserica Ucraineană, care aparținea Patriarhiei de la Moscova, nu a găsit o formulă cum să procedeze în timp de război, în situația în care conducerea Bisericii este în Moscova și conducerea acestei biserici ține cu Federația Rusă. Ba, mai mult, ea blagoslovește armatele inamicului și aici bineînțeles s-a produs un anumit conflict. Acest conflict s-a adâncit între cele două biserici. Erau aceste conflicte și la începutul anilor 90, dar era mai mult între părinți de la diferite biserici, fără a fi implicată prea mult populația. Bisericile ar fi trebuit să fie mai corecte între ele, să îl găsească și mai mult pe Dumnezeu și în comportament, nu doar în cuvintele lor", a arătat Hakman.
Un lăcaș de cult din regiune a fost incendiat la începutul acestei săptămâni, pe fondul tensiunilor dintre cele două biserici ortodoxe.
De asemenea, mai multe biserici și mănăstiri aparținând bisericii care a fost subordonată Moscovei au fost percheziționate, după declanșarea războiului, ca urmare a unui presupus comportament pro-rusesc al preoților.
