Actual· 2 min citire

SĂRBĂTOARE MARE: ce e interzis să faci de Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria (Ovidenie)

SĂRBĂTOARE MARE: ce e interzis să faci de Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria (Ovidenie)

SĂRBĂTOARE MARE: ce e interzis să faci de Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria (Ovidenie)

Publicat20 nov. 2016, 23:05
Actualizat20 nov. 2016, 23:07

Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinități a lupilor, Filipul cel Șchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Iisus Hristos.

Se crede că "în această zi s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveștenie” (T. Pamfile), iar pentru asta, oamenii din comunitățile tradiționale conservatoare, petrec noaptea din ajunul sărbătorii cu lumina aprinsă, fac focuri și încearcă să deslușească semnele cerului. "…Dacă în seară acestei zile cerul este senin și cu stele, anul nu va fi  chiar așa de bun în recolte, dar mai vârtos va fi dacă-i cu neaua și zăpadă”. (Marcel Lapteș).

Tot acum, recurg la numeroase practici magice de propitiere (aprind lumânări pentru cei morți fără lumina, lumânări despre care se crede că ard și pe lumea cealaltă) și apotrofice (pentru sănătatea ochilor și "sporirea vederii”).  Acestea din urmă influențează și puterea de viziune a vrăjitoarelor, care în această noapte "văd cel mai bine”, fac farmece, descântă, ghicesc viitorul, adâncind misterul  unui timp magic, în care totul este posibil. "…Dacă pui într-un blid apă la privegheat și o tai până în zori, a două zi, apa se face de mare ajutor pentru sănătatea trupului și a minții”. (M. Lapteș).

Ca toate celelalte sărbători solare de peste an, Ovidenia stă sub puterea focului, proiecție a soarelui pe Pământ, iar în noaptea de ajun se pot vedea cum ard focuri albastre, acolo unde sunt comori ascunse. Stă sub semnul "vedeniei”, atunci când fetele caută să afle chipul ursitului în oglinda fântânii, la lumina albă a unei lumânări.

Stă sub semnul iertării celor morți fără lumânare, pentru care bucovinencele se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă un vreasc în foc… Este o noapte magică în care  cerurile se deschid și animalele grăiesc cu glas de om.

Tot astăzi, femeile încep să ungă cu usturoi locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), ca să nu între farmecele în casă, pentru că, potrivit credinței populare, urmează o perioadă în care forțele malefice se vor descătușa. Din același motiv, începând cu această zi și până la Sângiorz, femeile nu mai au voie să spele rufele la râu iar prelucrarea pieilor de animale și a lânii sunt strict interzise în comunitate.

Sursa: jurnalul.ro.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News