Proiectul de modificare a Ordonanței 7, pus în dezbatere publică. Principalele modificări

Ordonanța 7. Sunt eliminate prevederile care interziceau delegarea pe funcții la vârful parchetelor, posibilitatea judecătorilor de a fi numiți în posturile de conducere din parchete, noul criteriu de eliberare din funcție a magistraților - buna reputație. Nu se face însă nicio modificare privind contestata Secția de anchetare a magistraților, care prin OUG 7 iese de sub autoritatatea procurorului general și dobândește puteri sporite.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că ar vrea ca Ordonanța care modifică OUG 7 să fie adoptată în ședința de mâine a Guvernului, dar trebuie să se întrunească și Consiliul Superior al Magistraturii pentru a da aviz.

Ordonanța 7. Modificări propuse

Potrivit preambulului proiectului, modificările sunt necesare ca urmare a "reacțiilor negative în ceea ce privește anumite soluții legislative" cuprinse în OUG 7/2019 și "constatând că în prezent aceste nemulțumiri ale unor membri ai corpului magistraților afectează funcționarea optimă a instanțelor judecătorești și a Parchetelor de pe lângă acestea și generează pericolul de dezbinare a societății".

Ministerul Justiției constată că reacțiile negative vin în principal din partea reprezentanților instituțiilor sistemului judiciar - Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și ale asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor și vizau în special interzicerea delegărilor pe funcții la vârful parchetelo și modificarea care dădea și judecătorilor posibilitatea de a candida și a fi numiți în cele mai înalte funcții de conducere din cadrul parchetelor, "în acest din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului și a independenței judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiția, precum și a principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor, inclusiv prin mutarea unei atribuții a Secției pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii".

Ordonanța 7. MJ mai arată că aceste nemulțumiri ale unor membri ai corpului magistraților afectează funcționarea optimă a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea și generează pericolul de dezbinare a societății, "în contextul general de neînțelegere", iar "tensiunile existente pot fi înlăturate prin eliminarea imediată a prevederii care a suscitat reacțiile menționate".

Totodată, ținând cont de importanța procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru realizarea unui act de justiție de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea resursei umane înalt calificate în domeniu, fapt care necesită luarea unor măsuri legislative în regim de urgență pentru salarizarea corespunzătoare a specialiștilor IT din acest sistem, în acest sens, se propune revenirea la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019, în materia salarizării specialiștilor IT din sistemul judiciar, astfel cum aceasta era cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, soluție care asigură totodată și un regim uniform de salarizare a acestora.

Ordonanța 7. Ținând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că "acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar", fiind așadar eliminată soluția legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acțiunii disciplinare a ministrului justiției, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că, în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea dispozițiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor decurgând din calitatea de titulari ai acțiunii disciplinare.

Textul noii Ordonanțe de Urgență

"Art. I - Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 54 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

2. Alineatul (71) al articolului 57 se abrogă.

3. La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:
„i) neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menținerea în funcție;".

Art. II – La articolul 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu următorul cuprins:
“(6) Începând cu luna martie 2019, specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege".

Art. III – Alineatul (5) al articolului 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

În cazul în care se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare.”

Art. IV – Articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă".

Sursa: hotnews.ro