Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat vineri, în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), că urgența climatică reprezintă, "în mod fundamental, o criză sanitară", care nu mai este "o situație ipotetică din viitor, (ci) este aici și acum", deplângând totodată faptul că "nu se face suficient" în condițiile în care "este nevoie de acțiune", relatează agenția EFE.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat vineri, în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), că urgența climatică reprezintă, "în mod fundamental, o criză sanitară", care nu mai este "o situație ipotetică din viitor, (ci) este aici și acum", deplângând totodată faptul că "nu se face suficient" în condițiile în care "este nevoie de acțiune", relatează agenția EFE.
Într-un discurs susținut în ultima zi de audieri în fața CIJ, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că abordarea schimbărilor climatice reprezintă "o chestiune de echitate" și a subliniat că situația este "gravă" și că "lumea trebuie să acționeze", deoarece "în acest moment, nu se face suficient" pentru "a se lua măsuri de atenuare și de adaptare în vederea protejării și asigurării sănătății" populației lumii.
"Deși criza climatică are multiple fațete, din punctul de vedere al OMS, aceasta este, în esență, o criză sanitară. Este una dintre cele mai mari provocări în materie de sănătate cu care se confruntă omenirea în prezent", a declarat directorul OMS în fața judecătorilor CIJ, care urmează să emită un aviz consultativ privind responsabilitatea statelor în fața schimbărilor climatice.
Adhanom Ghebreyesus a explicat că efectele schimbărilor climatice "fac ravagii asupra oamenilor și asupra sănătății lor, perturbând societățile, economiile și dezvoltarea" și a avertizat că "în lipsa unor acțiuni imediate, prevalența crescută a bolilor asociate climei, distrugerea infrastructurii sanitare și creșterea poverii sociale ar putea copleși sistemele sanitare deja supraîncărcate" din întreaga lume.
OMS, a spus el, a adunat dovezi privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății timp de peste 25 de ani.
Printre alte consecințe, el a enumerat creșterea potențială a transmiterii unor boli precum malaria, febra dengue și holera odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, reducând accesul la apă potabilă sigură și contribuind la răspândirea vectorilor purtători de boli, precum țânțarii.
Fenomenele meteorologice extreme, "din ce în ce mai frecvente și mai severe", provoacă morți și răniți, în timp ce tot mai multe "mega-incendii distrug case, uragane mortale lovesc insule și state costiere, iar inundațiile ucid mii de oameni și conduc la strămutarea a milioane de persoane", a precizat directorul OMS.
"În prezent, aproximativ 9,2 milioane de copii se confruntă cu lipsa apei. Este aproape sigur că această situație se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice sporesc severitatea și frecvența secetelor, poluarea surselor de apă și salinitatea apei în zonele de coastă", a spus el, menționând că fenomenele meteorologice extreme perturbă, de asemenea, agricultura și alte resurse alimentare, sporind insecuritatea alimentară și malnutriția.
Deplasările vor fi "masive", a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Aproximativ 154 de milioane de persoane trăiesc în prezent la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării.
La solicitarea Adunării Generale a ONU, judecătorii CIJ trebuie să identifice obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional de a proteja alte țări și generațiile viitoare de efectele catastrofale ale "emisiilor antropogenice de gaze cu efect de seră".
În pregătirea avizului său consultativ, CIJ a ascultat argumente din partea a peste 100 de țări și organizații internaționale începând de la 2 decembrie. O decizie este așteptată în cursul anului viitor.
