În satele din Munții Apuseni, unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri din ajunul și prima zi de Crăciun este intitulat „Irozii“. Numele colindului provine de la numele regelui Irod, ucigașul pruncilor, în vremea căruia se naște Iisus Hristos și are o vechime ce se pierde în negura timpului, informează Adevărul.
În satele din Munții Apuseni, unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri din ajunul și prima zi de Crăciun este „Irozii“. Numele colindului provine de la numele regelui Irod, ucigașul pruncilor, în vremea căruia se naște Iisus Hristos și are o vechime ce se pierde în negura timpului. Citeste mai mult: adev.ro/nh50ch
Nașterea Mântuitorului și evenimentele care s-au întâmplat înainte și după nașterea Lui reprezintă nucleul narativ în jurul căruia se organizează acțiunea dramatică a Irozilor. Cu mici diferențe de la o zonă la alta, în Apuseni, această veritabilă scenetă de teatru are șapte personaje: Irod, Soldatul, Preotul, Ciobanul și cei trei crai - Gașpar, Melchior și Baltazar.
Sceneta începe cu Irod, care primește de la soldat vești din împărăție. I se raportează că au fost prinși trei oameni străini, care sunt aduși înaintea lui. La întrebările lui Irod, aceștia răspund că au plecat, călăuziți de o stea, să caute pe împăratul care tocmai s-a născut. Irod răspunde că el este singurul împărat, după care spune în versuri cum a ordonat el tăierea celor 14.000 de prunci. Colindul are și o parte în care Irod și cei trei Crai se duelează cu săbiile, fiecare susținându-și poziția în legătură cu adevăratul împărat.
Colindul și istoria acestuia sunt descrise de etnologul Anamaria Stănescu în lucrarea ”Obiceiul tradițional al Irozilor”:
”Alături de caracterul religios, sacru al Irozilor s-a dezvoltat mult timp și caracterul profan, reprezentat de jocul păpușilor. (...) Din prima formă a Vicleimului și din prezentarea Magilor și a dialogului lor, sub influența elementelor folclorice caracteristice colindelor, s-au dezvoltat, pe rând, prin activitatea „micilor cărturari”, trei tipuri principale de variante specifice celor trei mari zone etno-geografice românești: Muntenia, Moldova și Transilvania. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama „Irozii” sau „Vicleimul” circulă în Muntenia și sub numele de „Tăierile” iar în Transilvania, turi de varianta „Viflaimul”, apar denumirile „Craii” sau „Magii”. De aici, rezultă că imaginarul colectiv al comunităților tradiționale românești nu s-a oprit la „Mistére de la Nativitè”, ci s-a focalizat și pe cel al crimelor tiranului Irod.
Mai multe pe Adevărul.
