,,Un cuplu de tineri proaspăt căsătoriți s-a mutat în apartament nou și își savurau cafeaua de dimineață împreună în bucătărie.
În blocul de vis-a-vis, se vedea o femeie pe balcon care întindea rufe. Le scutura bine și le așeza cu grijă.
Tânăra soție a rămas captată de gesturile sigure ale vecinei și i-a spus soțului:
– Tu vezi ce văd și eu?
– Ce? – bărbatul și-a scos nasul din telefon.
– Vecina din blocul de alături. Întinde rufe murdare. Oare de ce face asta?
– Hmm – nu bat până acolo. Așa o fi.
Femeia s-a ridicat și a mers spre fereastra bucătăriei să observe mai bine.
– Da! Întinde rufe jegoase! Poate nu are suficienți bani să cumpere un detergent bun.-
– Cine știe… – a părut nepăsător soțul.
Zilele treceau și tinerii își luau micul dejun împreună în fiecare dimineață. În fiecare săptămână, femeia observa cum vecina ei întinde iarăși rufe murdare.
Într-o zi i-a spus soțului:
– Mi-e milă de ea. Poate mă duc să-I duc o cutie de detergent de-al nostru.
Soțul nu și-a dat cu părerea. Și-a văzut în continuare de citit pe telefon.
Într-o zi, soția a exclamat uimită:
– Uite! Acum are rufe curate! Cred că și-a schimbat detergentul.
– Draga mea, am spălat ieri geamurile prin care privești.”
