Noua versiune a ordonanţei de urgenţă privind modificările la Codul Penal, publicată marți seară în ședința de Guvern, este chiar mai grotescă decât forma anterioară. Noutatea absolută este faptul că Guvernul a inclus un articol prin care exclude explicit de la inculparea pentru abuz în serviciu emiterea, elaborarea şi adoptarea de acte normative.
O primă observaţie din lectura rapidă a documentului arată că Guvernul s-a asigurat că nu va putea fi acuzat pentru abuz în serviciu pentru maniera în care a emis aceste ordonanţe, întrucât a adugat la definirea acestei infracţiuni următoarea excepţie: „Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Documentele prezentate de Adevărul arată că proiectul de ordonanţă a fost transmis către Consiliul Superior al Magistraturii, spre avizare, Potrivit surselor Acdevărul, transmiterea către CSM s-a făcut marţi la ora 17.00, iar CSM urmează să se întrunească miercuri, la ora 21. Nu este clar dacă pe parcursul nopţii nu cumva se va publica ordonanţa, astfel încât avizul CSM să rămână fără obiect.
O excepţie identică ca la abuzul în serviciu a fost adăugată şi la articolul care defineşte infracţiunea de favorizare a făptuitorului.
Definiţia abuzului în serviciu a fost semnificativ modificată. Vă prezentăm, spre comparaţie, textul actualei legi şi, în paralel, textul din ordonanţă:
Textul actual: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Text OUG: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act cu încălcarea dispoziţiilor exprese dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă a guvernului, sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege sau o ordonanţă a guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Se observă că Guvernul a lăsat pragul de 200.000 de lei sub care nu există infracţiune şi de asemenea, ca şi în prima variantă, a scăzur pedepsele în mod semnificativ. S-a renunţat la condiţia ca punerea în mişcare a acţiunii penale să fie făcută la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Conflictul de interese se relaxează
În definiţia conflictului de interese, au fost eliminate o serie de ipoteze care incriminau relaţiile „nepotrivite” dintre funcţionarul public şi persoanele pentru care a lucrat în ultimii 5 ani sau din partea cărora a beneficiat de foloase.
Text actual: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Text OUG: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie Adevarul.ro.
