Strategia de Securitate Națională, dată publicității în noaptea de joi spre vineri, a descris viziunea lui Trump ca fiind una de "realism flexibil" și a susținut că SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zona de influență a Washingtonului. De asemenea, Strategia de Securitate Națională a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu "declinul civilizațional" și trebuie să își schimbe cursul.
Documentul este cea mai recentă - și cea mai clară - expresie a dorinței lui Trump de a zdruncina ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial condusă de Statele Unite și bazată pe o rețea de alianțe și grupuri multilaterale și de a o redefini prin prisma viziunii sale, "America First" (America pe primul loc - n.r.), comentează Reuters.
"Politica externă a președintelui Trump este pragmatică fără a fi "adepta pragmatismului", reflectă realitatea fără a fi "realistă", este principială fără a fi "idealistă", puternică fără a fi "belicoasă" și reținută fără a fi "conciliantă", se arată în documentul de 29 de pagini.
"Este motivată mai presus de toate de ceea ce funcționează pentru America", se mai arată în document.
Documentul, care este publicat de fiecare nouă administrație și ghidează activitatea multor agenții guvernamentale, menționează că Trump va "restaura preeminența americană" în emisfera vestică și plasează regiunea în fruntea priorităților de politică externă ale administrației sale.
"Acest "corolar al lui Trump" la Doctrina Monroe este o restaurare potentă și bazată pe bun simț a puterii și priorităților americane, în concordanță cu interesele de securitate americane", se arată în document, care sugerează că ampla desfășurare militară a SUA în regiune nu este ceva temporar.
De la preluarea mandatului în ianuarie, criticii au declarat că retorica lui Trump evocă un imperialism al zilelor noastre în emisfera vestică. Trump a vorbit încă de la început, în termeni vagi, despre recucerirea Canalului Panama și anexarea Groenlandei și a Canadei, amintește Reuters.
Mai recent, prezența militară americană tot mai mare în Caraibe și amenințările cu atacuri terestre în Venezuela și în alte țări în care operează carteluri de droguri au amplificat îngrijorările într-o regiune în care Washingtonul are un istoric tulbure de intervenții militare. Statele Unite au trimis peste 10.000 de soldați în Caraibe, împreună cu un portavion, nave de război și avioane de vânătoare.
"Noua Strategie Națională de Securitate subliniază destul de clar că nu ne vom întoarce la cum erau lucrurile", a declarat Jason Marczak, analist senior pentru America Latină în cadrul think-tank-ului Atlantic Council din Washington.
Documentul face aluzie, de asemenea, la influența economică tot mai mare a Chinei în America Latină, care a fost o preocupare pentru administrațiile americane succesive, și la obiectivul de a contracara acest lucru.
În Asia, se arată în document, Trump își propune să descurajeze conflictul cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA și a aliaților săi.
"Descurajarea unui conflict privind Taiwanul, ideal prin menținerea supremația armatei, este o prioritate", se arată în document.
Chestiunea a fost un factor iritant în relațiile dintre SUA și China timp de ani de zile.
Alianța europeană din care face parte USR l-a declarat pe Trump „un inamic” și cere să „încetăm să ne comportăm prietenește”
Însă Trump are un istoric de abordări neconvenționale în politica externă, ceea ce face dificilă prezicerea modului în care această formalizare a temelor de securitate națională s-ar putea traduce în acțiuni concrete.
În document, administrația a adoptat o viziune sumbră asupra aliaților săi tradiționali din Europa, avertizând că bătrânul continent se confruntă cu "declinul civilizațional" și trebuie să schimbe macazul dacă vrea să rămână un aliat de încredere pentru Statele Unite.
Documentul este cel mai recent dintr-o serie de declarații ale oficialilor americani care au dat peste cap presupunerile postbelice despre relația strânsă a Europei cu cel mai puternic aliat al său, Statele Unite.
"Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel puțin câteva decenii, anumiți membri ai NATO să devină majoritar non-europeni", se arată în document.
Unii comentatori europeni au declarat că documentul s-a făcut ecoul punctelor de vedere ale partidelor politice europene de extremă dreapta, care au devenit principala opoziție față de guvernele din Germania, Franța și alți aliați tradiționali ai SUA, scrie Agerpres.
Administrația Trump, se arată în document, a dorit să restabilească "identitatea occidentală" în Europa. Acest lucru vine în contextul în care Trump a folosit o retorică din ce în ce mai rasistă împotriva imigranților de culoare din Statele Unite, comentează Reuters.
Politicieni și oficiali europeni au fost iritați de tonul Washingtonului, dar, în timp ce se grăbesc să-și reconstruiască armatele neglijate pentru a face față unei amenințări percepute din partea Rusiei, aceștia se bazează în continuare foarte mult pe sprijinul militar american.
Documentul menționează că este în interesul strategic al Statelor Unite să negocieze o soluționare rapidă a războiului din Ucraina și să restabilească "stabilitatea strategică" cu Rusia.
Trump are un istoric de comentarii pozitive și admirative la adresa președintelui rus Vladimir Putin, care au stârnit mult timp critici conform cărora este "indulgent față de Rusia".
Reuters a relatat vineri că Washingtonul dorește ca Europa să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO, de la intelligence la rachete, un termen limită strict care a fost considerat nerealist de către unii oficiali europeni.
Evaluând modul în care regiunile lumii s-ar clasa în cadrul agendei lui Trump, Brad Bowman, expert la think-tank-ul Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a scris pe X: "Câștigătorii concursului de timp, resurse și atenție?: Emisfera vestică și poate Pacificul. Pierzătorii?: Europa. Urmează să se stabilească?: Orientul Mijlociu. Africa?: Multă baftă..."
