Senatorii și deputații au luat act, în ședința comună de miercuri, de informarea președintelui Klaus Iohannis privind dislocarea pe teritoriul României a două radare, în scopul îndeplinirii misiunilor specifice, pe fondul continuării acțiunilor Federației Ruse din proximitatea Alianței Nord-Atlantice și a intensificării atacurilor asupra unor obiective din Ucraina.
„Federația Rusă a continuat acțiunile din proximitatea statelor Alianței Nord-Atlantice, intensificând atacurile asupra unor obiective din Ucraina. În aceste condiții, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa - SACEUR a dispus implementarea la nivelul NATO a unor măsuri specifice de răspuns la criză, a prioritizat infrastructura și mijloacele critice de apărat și a solicitat dislocarea structurilor de supraveghere și apărare antiaeriană și antirachetă aliate, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate posturii de descurajare și apărare a NATO.
În urma analizei solicitărilor NATO, a situației de securitate din regiune, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituția României și cu prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armatelor străine pe teritoriul Românici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, informez Parlamentul României că am aprobat dislocarea pe teritoriul României a celor două radare în scopul îndeplinirii misiunilor specifice", se arată în informarea transmisă Parlamentului.
Potrivit documentului citat, Spania a oferit un radar TPS-43 care să fie dislocat și integrat în Sistemul NATO Integrat de apărare Antiaeriană și Antirachetă - NATINADS pe teritoriul României, iar Corpul pușcașilor marini din SUA intenționează să disloce un radar TPS-80 în țara noastră, în proximitatea graniței cu Ucraina. Partenerul spaniol și cel american au derulat recunoașteri pentru a stabili de comun acord cu autoritățile militare române locațiile optime. Aceste radare vor asigura descoperirea, urmărirea și identificarea țintelor aeriene care evoluează în estul Ucrainei și în bazinul central-vestic al Mării Negre și vor îmbunătăți capabilitățile de apărare integrată antiaeriană și antirachetă în flancul estic al NATO și implicit în România, prin mărirea distanței de descoperire a țintelor aeriene care evoluează la înălțimi mici, medii și mari.
Ministerul Apărării Naționale va pune la dispoziție facilitățile necesare pentru dislocarea acestor mijloace de supraveghere aeriană și va aproba locațiile de dislocare a capabilităților și numărul de militari care vor deservi echipamentele în funcție de cerințele operaționale. Fondurile necesare pentru intrarea, staționarea și operarea pe teritoriul României a elementelor de supraveghere aeriană Aliate se vor asigura din bugetul Ministerului Apărării Naționale, precizează aceeași sursă.
