Magistrații ICCJ arată, în motivarea deciziei de condamnare a fostului ministru al Energiei Constantin Niță, pentru trafic de influență, că acesta a demonstrat un „dispreț profund pentru justiție” și a avut, pe tot parcursul cercetării, o atitudine de negare, mințind cu privire la fapte.
„Săvârșirea unor fapte de corupție de către inculpat exact într-o perioadă în care combaterea acestora reprezintă unul din obiectivele principale ale autorităților statului român demonstrează disprețul profund al inculpatului pentru valorile apărate de legea penală, justificând tratamentul sancționator din prezenta cauză, inclusiv aplicarea pedepselor complementare și accesorii. Nivelul ridicat de instruire al inculpatului Niță Constantin, funcțiile ocupate de acesta în cadrul formațiunii politice din care făcea parte, cât și cele din cadrul instituțiilor statului nu au reprezentat pentru acesta o barieră în calea încălcării legii penale și, de aceea, se justifică aplicarea pedepselor complementare și accesorii”, se arată în motivarea deciziei dispusă în 26 mai de către judecătorii Inaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Totodată, instanța a mai reținut faptul că, deși fostul ministru Constantin Niță nu a avut antecendente penale, acesta a demonstrat o atitudine prin care a refuzat să-și asume responsabilitatea pentru faptele săvârșite.
„Acesta (Constantin Niță, n.r.) nu este cunoscut cu antecedente penale, are un grad ridicat de educație, o stabilitate familială, însă, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești a avut o atitudine de negare a faptelor săvârșite, susținând o stare de fapt nereală, încercând să-și limiteze activitatea doar la simpla prezentare și punere în legătură a două persoane, refuzând să-și asume răspunderea pentru activitatea infracțională, dovedită prin probele administrate. (...) Conduita pe care acesta a înțeles să o adopte pe parcursul procesului penal, instanța apreciază că se justifică aplicarea unui tratament sancționator mai sever, cu executarea pedepsei în regim privativ de libertate, considerând că numai astfel se poate ajunge la schimbarea atitudinii inculpatului față de valorile legii penale pe care le-a nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura, în viitor, reinserția socială a acestuia, precum și o reacție promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârșirea unor infracțiuni de corupție, consolidând percepția cetățenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiție, dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, disprețuind-o și încălcând-o”, se mai precizează în motivare.Sursa menționată mai arată că, deși apărarea a susținut că activitatea lui Constantin Niță s-a limitat la doar a le face cunoștință celor doi martori denunțători, Tiberiu Urdăreanu și Gheorghe Nichita, faptele inculpatului demonstrează contrariul: „Acțiunile acestuia, ulterioare încheierii contractului de consultanță, au infirmat această teză, dovadă fiind interesul manifestat ca acest contract să se desfășoare în bune condiții și fără întârzieri. Probele dosarului au relevat faptul că s-a interesat dacă cei de la U.T.I. Grup își îndeplinesc obligațiile contractuale, acest lucru făcându-l fie personal, fie prin intermediul lui Ghirdă Mihai”.
„În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu intenție directă. Pe lângă aspectele rezultate din probele enumerate mai sus, s-a reținut că intenția este una calificată prin scop, aceea a determinării funcționarului să facă un act ce intra în cadrul atribuțiilor sale de serviciu. Legătura de cauzalitate între activitatea infracțională a inculpatului și rezultatul produs – starea de pericol pentru bunul mers al unei instituții publice și pentru încrederea de care ar trebui să se bucure, subminată prin acțiuni de natură a crea suspiciuni în ce privește corectitudinea și imparțialitatea funcționarilor – apare din însăși săvârșirea faptei, ex re”, mai motivează judecătorii ICCJ.
Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță (PSD), a fost condamnat în luna mai, de instanța supremă, la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Fostul demnitar PSD susține că procurorii au făcut presiuni asupra martorilor și că fusese avertizat că dosarul este unul politic. Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență în iunie 2016.
