Sâmbăta, 14 februarie 2026, Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Aceasta sâmbăta este cunoscuta în popor sub denumirea Moșii de iarnă.
Potrivit Creștinortodox, în toate bisericile se vă săvârși Sfânta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei plecați în lumea veșniciei.
Cuvântul „parastas” înseamnă „a mijloci pentru cineva” și este o rugăciune de mijlocire pentru cei adormiți. „Moșii” înseamnă neamul din care ne tragem, toți cei dragi ai noștri, mutați la Domnul.
Pentru slujba de pomenire a morților se pregătește o coliva. Ea este obținută din grau fiert, îndulcit cu miere sau zahar și simbolizează trupul celui mort.
Mântuitorul ne-a descoperit că după cum bobul de grau, că să încolțească și să aducă roada, trebuie să se îngroape mai întâi în pământ și apoi să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru că să învieze apoi intru nestricaciune.
Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morților o zi liturgică pe săptămână, și anume sâmbăta. S-a rânduit că sâmbăta să se facă pomenire pentru cei adormiți pentru că aceasta este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad spre eliberarea drepților răposați.
Ce se împarte de Sâmbăta Morților
De Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților, creștinii fac parastase și dau de pomană pentru cei răposați, arată Libertatea.
- Tradiția spune că se duc la biserică, pentru a fi slujite de preoți, colivă, colac, o sticlă cu vin, pomelnicul în care se trec numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.
- Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.
Întotdeauna, când se dă un vas cu mâncare de pomană se aprinde lumânarea, lumina ei reprezentând sufletul celor adormiți care așteaptă pe lumea cealaltă, în lumina lui Dumnezeu. - În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.
- În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
- În Bucovina, pachetele pentru pomană conţin obligatoriu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite, care au mulţi copii.
