Vârful Gugu se află în Munții Godeanu în proximitatea Masivului Retezat la o altitudine de 2291 metri, la confluența Olteniei, Banatului și Transilvaniei, la o distanță de 25 de kilometri de Poiană Mărului din Caransebeș.
Mulți turiști vin anual să viziteze unul dintre cei mai ciudați munți din Valea Jiului, dar care este recomandat doar celor tari de inimă. Este vorba despre Muntele Gugu, sau Vârful Gugu, cum este cunoscut, un masiv înconjurat de mistere încă neelucidate, scrie worldwideromania.com.
Se spune că la anumite ore din zi, muntele dispare privirii, și, în plus, au fost semnalate tot felul de fenomene stranii. Legenda spune că pe Muntele Gugu și-ar fi avut sălașul Zamolxe și din acest motiv, muntele era considerat un loc sfânt de către daci. Tot aici, se spune că Decebal și-a ascuns o mare parte din comoară, fiind convins că spiritul Înaltului Preot o va păzi de urgiile vremurilor.
Legendele vin din moși-strămoși, dar chiar și în zilele noastre sunt destui care mai cred în veridicitatea lor. Dovadă că și astăzi te poți întâlni cu căutătorii de comori, care speră să dezgroape mult râvnitul tezaur. Locuitorilor de la baza muntelui li se mai spune și „gugulani“, fiind renumiți pentru longevitatea lor, aceștia punând totul pe seama zonei misterioase în care locuiesc și a încărcării energetice mari.
Mulți dintre turiștii veniți în zonă pot să jure că au văzut vârful dispărând sau că au văzut explozii de lumină țâșnind chiar din munte. La începutul anilor 90, au aflat și cercetătorii despre misterele Gugului și au venit în zonă. La finalul expediției, au declarat că au văzut luminile (de fapt, niște fulgere globulare), care „au furat” vârful spre cer și nu au putut dormi deloc din cauza unor „energii inexplicabile”, spun pasionații de misterul vârfului.
Vârful Gugu este amintit și de Victor Kernbach în lucrarea sa "Enigmele miturilor astrale", care spune că acest vârf este centrul unuia dintre „punctele energetice esențiale” ale Planetei. De asemenea, despre Vf.Gugu a scris și Jules Verne în romanul său intitulat „Castelul din Carpați”, plasând acțiunea romanului în această zonă, fără ca vreodată să fi vizitat acest loc.
