Concentrația mare de fier îngropat sub masivul ghețar Taylor, din Antarctica, produce un curios și spectaculos efect de sângerare, notează epochtimes-romania.com.
Ghețarii, aceste mase imense de gheață aflați în una dintre cele mai reci zone ale planetei, conțin, de fapt, apă. Cu toate acestea, unii dintre ei transportă, de asemenea, o serie de roci și minerale care le pot modifica aspectul, de obicei alb albastru. De exemplu, în Antarctica există un loc scăldat de fluxuri de apă de culoare roșcată, cunoscut sub numele de „cascada de sânge”.
Acest lichid purpuriu apare ca o rană deschisă în măruntaiele ghețarului Taylor, numit astfel în onoarea lui Thomas Griffith Taylore, explorator și geograf australian, membru al expediției lui Scott la Polul Sud, în 1911. El a fost primul care a admirat acest peisaj unic în regiunea antarctică din Valea Seacă, una dintre cele mai uscate zone ale lumii. Structura ghețarului, care ajunge la 54 de kilometri lungime și o grosime de 400 de metri, nu este complet înghețată.
Partea solidă a ghețarului trece deasupra unui lac ale cărui ape au o concentrație de sare de patru ori mai mare decât în oceane, plus un conținut ridicat de fier. Inițial, oamenii de știință care au investigat fenomenul au crezut că această culoare roșie provenea dintr-o populație de alge, dar s-a descoperit că, de fapt, este datorată abundenței de metal: atunci când lichidul curge spre exterior, ionul feros se oxidează în contact cu atmosfera iar oxizii produși - puțin solubili - se depozitează la suprafață.
Această zonă subterană de apă sărată are o vechime între 1,5 și 2 milioane de ani și adăpostește un ecosistem bogat de bacterii autotrofe care metabolizează ionii de sulf și fier. Mai mult aici.