Se spune că ascunde mistere nebănuite și că ar fi cel mai vechi dintre simbolurile noastre sacre. Faptul că, în fiecare an, la data de 28 noiembrie, la apus, razele soarelui construiesc o piramidă energetică în jurul lui a devenit de notorietate. „Povestea” este însă complexă. Unii afirmă că Sfinxul nostru ar fi „polul energetic al planetei”, specialiștii precizează însă, că este „o formă ciudată, care a fost săpată în roca conglomerată, printr-o acțiune a vântului care poartă numele de eroziune”, scrie EVZ.ro.
Între 1966 -1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo venea în România pentru a cerceta Sfinxul - denumire cu care nu era de acord, pe care îl văzuse pe o carte poștală. De altfel, primise mai multe lamuriri de la un coleg român. „Am cercetat munții din cinci continente”, scria el, „dar în Carpați am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizație măreață, constituind centrul celei mai vechi civilizații cunoscute astăzi”.
Ruzo constata că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe platoul Marcahuasi din Peru. Ansamblu denumit de el Monumentul Omenirii… Peruanul a ajuns la concluzia că, de fapt, nici Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de alte chipuri umane, din rase diferite, precum și capul unui câine. Iar acel câine are rolul de păzitor al unei comori și că „trebuie să existe și o Peșteră a Tezaurului“ în apropiere.
Mesaje în piatră
Cine este acest peruan căruia îi aparține uimitoarea teorie? Profesorul Daniel Ruzo (1900-1991) – doctor, arhitect, filosof este cel care s-a străduit să descifreze mesajele încifrate în piatră ale civilizației de dinainte de Potop. Totul a pornit când prietenul său Enrique Dammert i-a arătat o fotografie a unei stânci cu chip de om de pe Platoul Marcahuasi, din Peru, aflat la o altitudine de 3.600 de metri și acest lucru se petrecea în 1952. Astfel a început o pasiune de o viață. Ruzo și-a petrecut 9 ani în Anzi, cartografiind o parte a „geografiei sacre”. „Capul unui Inca”, prima sculptură cercetată de Ruzo, înfățișează 14 tipuri umane, de aceea a și denumit-o „Monumentul umanității”. Platoul peruan este străbătut de vaste galerii și tuneluri, care alcătuiesc o misterioasă rețea cu funcționalitate religioasă.
Citește mai mult pe EVZ.ro.
