Cercetătorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich şi turco-american Aziz Sancar au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.
Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.
În fiecare zi, ADN-ul uman este deteriorat de radiaţia ultravioletă, radicalii liberi şi diverse substanţe carcinogene, dar, chiar şi fără aceste atacuri externe, orice moleculă de ADN este inerent instabilă. Mii de modificări spontane la nivelul genomului unei celule se produc în fiecare zi. Mai mult, diverse "defecte" pot să apară atunci când ADN-ul este copiat în timpul diviziunii celulare, un proces care se produce de câteva sute de milioane de ori pe zi în organismul uman.
În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, care se va decerna mâine, Academia suedeză a primit, anul acesta, 259 de propuneri din partea unor edituri, societăţi literare şi universităţi, potrivit Wall Street Journal.
În 2015, printre favoriţi, potrivit casei de pariuri Ladbrokes din Marea Britanie, se numără Svetlana Alexievich, din Belarus, scriitoare şi jurnalistă, considerată favorită şi anul trecut, japonezul Haruki Murakami, un scriitor care se află de mulţi ani printre numele extrem de vehiculate, scriitorul kenyan Ngũgĩ wa Thiong’o, şi el prezent în ultimii ani pe lista scurtă, Philip Roth, unul dintre marile nume ale literaturii americane contemporane, Joyce Carol Oates, despre care fanii se tem că este prea populară pentru o astfel de distincţie - lucru infirmat de Academia suedeză, care l-a premiat, în 2010, pe autorul de bestselleruri Mario Vargas Llosa -, şi poetul sirian Adonis, care trăieşte în exil la Paris din anii 1960 şi este considerat posibil câştigător de peste un deceniu.
Cancelarul german Angela Merkel, papa Francisc şi Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) sunt consideraţi favoriţii la premiul Nobel pentru pace, dintr-un total de 273 de candidaţi, informa agenţia DPA în urmă cu câteva zile.
Potrivit tradiţiei, şi spre deosebire de celelalte premii, data la care va fi anunţat Nobelul pentru literatură va fi comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunţat într-o joi. Premiul ar putea fi atribuit în acest an pe 8 sau pe 15 octombrie.
Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri, iar premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
