Discuția, care a durat aproximativ nouă minute și a fost purtată cu jurnalistul Jake Tapper, a oferit o imagine detaliată asupra modului în care administrația americană evaluează conflictul aflat în desfășurare.
„Nu am folosit întreaga forță de lovire”
Donald Trump a susținut că, deși acțiunile militare sunt deja în curs și au produs efecte semnificative, nivelul maxim de presiune militară nu a fost încă aplicat.
„Până în acest moment, nu am utilizat întreaga noastră forță de lovire. Valul principal de operațiuni va fi declanșat în perioada imediat următoare”, a declarat Trump pentru CNN.
Președintele american a estimat că ostilitățile ar putea continua aproximativ patru săptămâni, precizând totodată că ritmul intervenției este mai rapid decât cel anticipat inițial de planificatorii militari.
Riposta Iranului și reacția statelor arabe
Unul dintre punctele asupra căruia Trump și-a exprimat surprinderea a fost reacția Iranului față de statele arabe din regiune. Potrivit declarațiilor sale, Teheranul a vizat țări precum Iordania, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite.
Atacurile asupra unor zone rezidențiale și unități hoteliere ar fi determinat liderii acestor state să adopte o poziție mai fermă împotriva regimului iranian. Trump a sugerat că implicarea directă a acestor națiuni nu fusese anticipată la Washington.
49 de lideri eliminați și un vid de putere la Teheran
Șeful statului american a afirmat că strategia militară aplicată până în prezent ar fi vizat în mod direct centrele de comandă și factorii de decizie. Conform afirmațiilor sale, 49 de lideri iranieni ar fi fost „scoși din joc”, ceea ce ar fi generat confuzie și instabilitate la nivelul conducerii de la Teheran.
„În prezent, există o mare incertitudine la Teheran. Nu este clar cine mai deține controlul politic și militar”, a afirmat Donald Trump.
Potrivit acestuia, eliminarea acestor figuri ar fi afectat lanțul de comandă și ar fi creat un vid de putere în structurile de conducere ale Iranului.
Diplomația, considerată un eșec
Donald Trump a justificat intervenția militară prin ceea ce a numit eșecul negocierilor anterioare cu Iranul. El a susținut că refuzul Teheranului de a renunța la programul de îmbogățire a uraniului a lăsat Washingtonul fără alternative.
În același context, liderul american a reluat criticile la adresa acordului nuclear semnat în mandatul fostului președinte Barack Obama, apreciind că acel document nu ar fi blocat accesul Iranului la arma nucleară, ci ar fi facilitat acest proces.
Trump a reamintit și operațiunea din 2020 care a dus la eliminarea generalului Qasem Soleimani, pe care a descris-o drept un moment esențial în contracararea amenințărilor venite din partea Iranului.
