Mare atenţie. Acest condiment poate produce paralizie musculară, convulsii sau chiar edem pulmonar

De la anason se folosesc în scop medicinal seminţele, care sunt folosite şi în industria alimentară că aromatizant. Are o istorie de utilizare că şi condiment sau parfum, fiind cultivat în Egipt timp de cel puţin 4.000 de ani. Anasonul este utilizat pe scară largă că aromă în toate categoriile de produse alimentare, precum săpun, creme, parfumuri, inclusiv lichioruri, produse lactate, gelatine, budinci şi bomboane.

Anasonul, ca plantă medicinală, este utilizat frecvent în colicile abdominale, inclusiv la copii. Pentru calmarea colicilor la sugari se prepară o infuzie mai slabă. La copiii peste 5-6 ani, dozele sunt asemănătoare cu ale adulţilor. Uleiul de anason a fost utilizat pentru tratamentul păduchilor, scabiei şi psoriazisului.

De asemenea, ceaiul din seminţe de anason are diverse proprietăţi: tonic, antispasmodic, diuretic, vermifug, emenagog, galactogen. El este indicat în astenie, reumatism, migrenă, ameţeală, vomă psihogenă, dureri gastrice, digestii lente, flatulenţă, spasme intestinale, menstre insuficiente şi dureroase. Are şi un efect slab laxativ.

Nu este, însă, indicat în gastrite, ulcer gastric şi duodenal. În doze prea mari, uleiul volatil poate să ducă la apariţia unor manifestări toxice concretizate iniţial prin fenomene de paralizie musculară, tremor, stare de euforie sau somnolenţă. Nu este recomandabil în sarcină sau luat împreună cu suplimente cu fier

De asemenea, poate produce sensibilizare la soare, deci se recomandă evitarea lui pe timpul expunerii la soare. Folosirea uleiul de anason nu este lipsită de efecte secundare, astfel cantităţi mari ingerate pot provoca greaţă şi vărsături, convulsii şi chiar edem pulmonar.

Sursa: bzi.ro