A cumpărat un borcan de maioneză din supermarket. S-a îngrozit când a aflat din ce este făcută
A cumpărat un borcan de maioneză din supermarket. S-a îngrozit când a aflat din ce este făcută
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile magazine din România 17 tipuri de maioneză, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Maioneza tradițională este un condiment obținut din ulei vegetal, gălbenuș de ou și oțet sau zeamă de lămâie. În afară de ulei de rapiță/floarea soarelui, gălbenuș de ou și oțet, în maioneza industrială s-au mai identificat următoarele ingrediente: apă, zahăr, amestec de condimente (neprecizate ca tip), sare, acid citric (acidifiant), acid lactic (corector de aciditate), EDTA (antioxidant), amidon modificat, gumă de guar, gumă de xantan, gumă din semințe de caruba, făină de roșcove, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, butilhidroxitoluen, butilhidroxianisol, acesulfam de potasiu, arome, caroteni (coloranți), luteina (colorant), extract colorant din morcovi, aromă de muștar, beta-caroten (colorant), lapte praf degresat, muștar, arome naturale (neprecizate ca tip), usturoi granulat, suc de lămâie (0,1%), sirop de glucoză-fructoză, praf de ou integral (0,1%) și proteină din lapte.
Dintre cele 17 produse analizate, niciunul nu respectă rețeta tradițională a maionezei.
În privința ingredientelor folosite la realizarea maionezei industriale s-au constatat următoarele:
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit EDTA-ul.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit gumă xantan.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit amidon.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit gălbenuș de ou, în proporții cuprinse între 0,6% și 10%.
La 59% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de conservanți: benzoatul de potasiu și sorbatul de potasiu, cele două tipuri de conservanți s-au folosit împreună la 29,5% dintre produsele analizate, în timp ce sorbatul de potasiu s-a folosit singur la 29,5% dintre produsele analizate.
La 59% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit ulei de floarea soarelui, în proporții cuprinse între 25% și 62%.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit gumă de guar.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit apă în cantități neprecizate de către producător.
La 47% dintre produsele analizate s-a folosit ulei de rapiță, în proporții cuprinse între 50% și 79%.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit apă ca principal ingredient.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit aromă de muștar.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit sare iodată.
La 18% dintre produsele analizate s-au folosit condimente neprecizate ca tip.
La 12% dintre produsele analizate s-a folosit butilhidroxitoluen și butilhidroxianisol.
La produsele analizate s-au folosit următoarele substanțe, în proporții egale, respectiv de 6%: BHA (antioxidant), zaharinat de sodiu, acid tartric, acid lactic și acesulfam de potasiu .
Cantitatea de zahăr din maionezele analizate variază între 0,3 și 5,1 grame per 100 grame produs, cantitatea de acizi grași saturați variază între 2,49 și 10 grame per 100 grame produs, în timp ce cantitatea de sare variază între 0,1 și 1,6 grame per 100 grame produs.
Valoarea energetică medie a maionezelor analizate este cuprinsă între 244 kcal și 699 kcal.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 17 tipuri de maioneze s-au identificat 11 aditivi alimentari: acid citric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acesulfam de potasiu, gumă de xantan, gumă de guar, arome, butilhidroxitoluen (BHT), butilhidroxianisol (BHA), aromă de muștar și acid lactic.
Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă și care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii și mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E211 – benzoat de sodiu este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.
E320 – butilhidroxianisol (BHA), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii și stări de somnolență. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen și cu efecte estrogenice.
E321 – butilhidroxitoluen (BHT), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii și stări de somnolență. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen și cu efecte estrogenice.
E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
E385 – EDTA, aditiv folosit pentru menținerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale și crampe musculare, poate da reacții alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.
E412 – gumă de guar este un agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia există suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.
"Maioneza tradițională are foarte puține ingrediente în comun cu maioneza industrială care este un amestec din apă, ulei de rapiță, amidon, acid citric, conservanți, EDTA și arome. Având în vedere compoziția acestui tip de produs nu recomandăm folosirea lui în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate." conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
