Lucian Boia: Primul Război Mondial reprezintă actul de naștere a lumii în care trăim

Evenimentul de lansare a volumului "Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări", de Lucian Boia, a avut loc joi seară, la librăria Humanitas de la Cișmigiu din Capitală, în prezența autorului și a filosofului Gabriel Liiceanu.

"Îndeobște, i se spune domnului Lucian Boia istoric. Eu nu cred că este istoric în sensul tradițional al cuvântului, pentru că volumele pe care le-a scris sunt regizate de un anumit spirit al inteligenței, al problematizărilor, al speculației care nu este propriu istoricului de eveniment. Sunt cărți care totdeauna problematizează la limită subiectul pe care și l-au propus", a spus Gabriel Liiceanu, la evenimentul de lansare a volumului "Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări".

Acesta a menționat că cei care vor citi această carte nu vor găsi ce s-a petrecut de-a lungul anilor Primului Război Mondial. "Nici vorbă de așa ceva. Lucrurile sunt eliminate sub aspectul ăsta la început cu un tabel cronologic, după care cartea este liberă să discute, să discute statutul însuși al discursului istoric. Cred că nicăieri, poate, Lucian Boia nu a pus în discuție atât de acut discursul istoricului, ce face un istoric atunci când se apleacă asupra unui fenomen și dă celorlalți senzația sau ceilalți sunt pregătiți să accepte că el cunoaște un lucru și îl prezintă așa cum s-a întâmplat", a adăugat Gabriel Liiceanu.

"Cartea pune în joc o inteligență a jocurilor de posibilitate și, făcând asta, Lucian Boia face încă o dată ceea ne ne-a obișnuit să facă în mai toate cărțile lui: ucide încă o dată locurile comune ale istoriei, ale istoriei oficiale, ale istoriei așa cum circulă în mințile noastre, constituită din tot soiul de prejudecăți pe care le absorbim de-a lungul vieții din diferite locuri - din lecturi aleatorii, din discuții la fel de nesemnificative - și în felul ăsta, făcând asta, dinamitând locurile comune ale istoriei, se expune, devine antipatic și este tratat de multe ori ca un dușman al imaginilor avantajate pentru România", a mai spus Gabriel Liiceanu, precizând că volumul "Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări" "are frumusețea sa prin faptul că stârnește imaginația".

La rândul său, istoricul Lucian Boia a spus că Primul Război Mondial este "actul de naștere a lumii în care trăim, evenimentul fondator". "România de astăzi există în urma Primului Război Mondial. S-a trecut de la România Mică la România Mare, sigur, cu pierderile pe care le-am suferit, dar, totuși, România în care trăim noi este, în linie directă, descendenta acestui conflict din 1914-1918", a spus Lucian Boia, precizând că "România a câștigat atât de mult pierzând războiul". "România n-a fost învingătoare, a fost înfrântă în Primul Război Mondial", dar pierzând războiul, România a făcut România Mare, a completat istoricul.

În ceea ce privește scrierea acestei cărții, Lucian Boia a declarat că a simțit nevoia să vorbească despre Primul Război Mondial, să-și "spună cuvântul", anul acesta împlinindu-se o sută de ani de la declanșarea acestui conflict.
"În această secetă de publicații privitoare la Primul Război Mondial, am simțit nevoia să-mi spun cuvântul, să-l spun pe scurt. Nu este o carte care să relateze evenimentele Primului Război, e pur și simplu o interpretare, o suită de interpretări așa cum văd eu", a spus istoricul, precizând că a folosit "tot felul de lucrări" pentru scrierea cărții.
Lucian Boia, născut în București, pe 1 februarie 1944, și este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București. Opera sa, întinsă și variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România și în Franța, precum și traduceri în engleză, germană și în alte limbi străine. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor și a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie ("Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune") și la imaginar ("Pentru o istorie a imaginarului"), cât și prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viața extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naționalism și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului și la istoria Franței. În 1997, lucrarea sa "Istorie și mit în conștiința românească" a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naționale.