Din punct de vedere biologic, omul a fost construit pentru a-și conservă energia, astfel încât să o poată folosi atunci când se află în pericol sau pentru a-și procura hrana, fiind un mecanism de supraviețuire. Însă aceste date genetice s-au întors împotriva omului modern, pentru care lenea a devenit cât se poate de firească.
Organismul uman este predispus genetic să înmagazineze energie pentru a fi utilizată atunci când omul are nevoie de hrană sau să se apere, însă această adaptare la mediu se întoarce împotriva noastră în prezent, din moment ce confortul vieții moderne nu mai oferă motive la fel de puternice pentru a folosi energia acumulată, conform profesorului Daniel Lieberman, biolog evoluționist în cadrul Universității Harvard.
Lieberman a ajuns la concluzia că omul modern este predispus să fie leneș din cauza acestor caracteristice biologice, în care organismul a fost construit pentru schimbul permanent între momentele de activitate intensă și de inactivitate pentru refacerea rezervelor de energie, dar pentru un mediu în care hrană (aportul caloric) este limitat, nu într-un mediu înconjurător că cel de azi, când trăim într-o abundență alimentară. Biologul evoluționist arată într-un articol pentru Harvard Magazine că avem nevoie de stimuli mai puternici pentru a ne consumă energia, din moment ce omul și-a pierdut rolul ancestral de vânător, când avea nevoie de perioade de inactivitate că să-și refacă enegia, urmate de perioade de adevărate explozii de energie, când își urmarea pradă sau când trebuia să fugă din calea pericolelor. Biologul spune că acesta este motivul pentru care atât de mulți oameni sunt sedentari și preferă să lâncezească în față televizorului în loc să facă sport, de exemplu: ”Oamenii au fost programați să facă activitate fizică numai cât este necesară că să supraviețuiască”.
Omul este motivat genetic să fie activ pentru a-și procura mâncarea sau pentru a se feri de pericole, însă acestea nu sunt nici pe departe motive la fel de puternice că dorința de a face sport doar de dragul sportului. De aceea, adaugă biologul, este nevoie ori să gândim pe viitor un mediu în care oamenii să fie nevoiți să facă mai multă activitate fizică, ori ideea de mișcare fizică să fie regândită în așa fel încât să devină mult mai atractivă decât este acum pentru marea majoritate.
Profesorul subliniază că această predispoziție spre conservarea energiei este completată în cel mai nefericit mod cu putință de faptul că în prezent avem acces infinit mai simplu la rezerve de hrană, deci la un surplus de calorii pe care nu-l mai putem elimina, așa că au apărut toate complicațiile de sănătate pe care le cunoaștem, de la boli cardiovasculare, diabet și alte afecțiuni corelate cu obezitatea și lipsa de activitate.
Sursa: adevărul.ro
