Legea privind organizarea judiciară, votată de deputați - Modificări la instanțe și parchete

În cadrul dezbaterilor, deputatul AUR Sorin Muncaciu a susținut că legea este adoptată "pe repede înainte". El a precizat că AUR a preluat mai multe amendamente importante ale CSM în comisia specială parlamentară pentru legile Justiției.


Proiectul de lege a fost criticat și de deputatul USR Stelian Ion, care l-a calificat ca fiind un proiect "al legilor securității naționale" și a susținut că cei care au votat pentru "pun Justiția sub papuc", potrivit Agerpres.

Potrivit unui amendament, hotărârile judecătorești pot fi semnate și cu semnătură electronică calificată.

De asemenea, configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților.

Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute de proiect, la nivelul instanțelor judecătorești se implementează, în condițiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului Justiției și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Național, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părților, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum și posibilitatea depunerii, în aceeași modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.

La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinți, poate aproba ori, în cazurile prevăzute de lege, aprobă înființarea de completuri specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, precum și de volumul de activitate al fiecărei secții, prevede un alt amendament.

În mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim și previzibil, Colegiul de conducere, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, desemnați cu acordul acestora, iar în lipsa acordului prin tragere la sorți, mai prevede proiectul.

Magistrații-asistenți care participă la ședințele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele și redactează hotărâri, conform repartizării făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată.

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, doi vicepreședinți și Colegiul de conducere. Colegiul de conducere hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței stabilite de lege în competența acestuia.

Ședințele Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară în prezența a cel puțin șapte dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adoptă cu votul majorității membrilor săi. Votul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție este decisiv în caz de paritate de voturi.

Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimi 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispozițiilor prezentei legi și regulamentului aprobat prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiție, mai prevede un amendament al proiectului.

Ordinul de revocare emis de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile prevăzute de lege. Hotărârea pronunțată este definitivă.

Procurorul militar-șef secție sau, după caz, procurorul militar șef-serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator terțiar de credite pentru Parchetele militare.

Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile legii, cu acordul lor, cu avizul Consiliului științific al INM. Statutul personalului de instruire se adoptă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului Național al Magistraturii, cu avizul Consiliului științific.

Proiectul mai prevede că asistenții judiciari sunt incluși în programele de formare profesională continuă ale Institutului Național al Magistraturii, în funcție de specificul activității acestora.

Ministerul Justiției, prin compartimentul de specialitate informatică, stabilește normele privind avizarea și autorizarea, sub aspect tehnic și al securității tehnologiei informației, a soluțiilor informatice dezvoltate de specialiștii IT din cadrul instanțelor judecătorești.

Toate hotărârile adoptate de colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești și Parchetelor până la data intrării în vigoare a prezentei legi, referitoare la problemele generale de conducere a instanței sau Parchetului, inclusiv hotărârile colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești având ca obiect compunerea completurilor de judecată pe anul în curs, rămân aplicabile.

Dispozițiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic Național la nivelul instanțelor judecătorești se aplică de la 1 ianuarie 2024, mai prevede un amendament.

Camera Deputaților este prima cameră legislativă sesizată, Senatul fiind forul decizional. A