Legea administrației publice locale, pe masa Curții Constituționale

Potrivit Administrației Prezidențiale, în sesizarea către CCR, președintele Iohannis arată că, ''prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ, legea criticată contravine unor norme și principii constituționale''.

Iohannis afirmă că actul normativ a fost adoptat cu nesocotirea prevederilor articolului 61 și ale articolului 75 din Constituție, fiind încălcată competența primei Camere sesizate - Camera Deputaților, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Senat.

"În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituționalitate nesocotește și principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", se arată în sesizare.

Una dintre critici vizează reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/județean.

Președintele Iohannis menționează că, potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunțat hotărâri judecătorești de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanțe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la articolul 55 alineatul (1) litera a) din Legea 215/2001 curge de la data ultimei ședințe, în timp ce alte instanțe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socotește pe luni pline.

"În toate cazurile, instanțele nu au ținut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispozițiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor și până la data când legea prevede încheierea mandatului", atrage atenția șeful statului.

De asemenea, Iohannis precizează că în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că "aceleași argumente sunt valabile și pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referințele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval''.

"Conform scopului urmărit de inițiatori, 'prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept, conștientizează și consilierii locali, care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte și ar putea lua măsuri în acest sens'", se arată în sesizare.

Șeful statului mai spune că scopul inițiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/județean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) și b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepții privind inaplicabilitatea sancțiunii dizolvării de drept a consiliului local/județean în lipsa convocării în termenul legal la ședință ori în cazul convocării fără respectarea dispozițiilor privind modul de convocare, precum și republicarea Legii nr. 215/2001.

"Atât din punct de vedere formal, cât și al conținutului, textele adoptate de către fiecare dintre cele două Camere sunt diferite", se menționează în documentul trimis judecătorilor constituționali.

Potrivit președintelui, articolul I punctul 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă articolul 1 alineatul (3) și alineatul (5) din Constituție.

"La Art. I. - pct. 1. din legea criticată se prevede: 'La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Exercitarea mandatului consiliului local debutează la data adoptării hotărârii prevăzute la alineatul (2). Durata mandatului consiliului local reprezintă durata între data de constituire a consiliului local, în urma desfășurării alegerilor locale generale și ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfășurării unor noi alegeri locale generale'".

În primul rând, precizează Iohannis, prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipsește dispoziția în discuție de claritate și previzibilitate, contrar exigențelor de calitate a legii impuse de articolului 1 alineatul (5) din Constituție, potrivit Agerpres.

"Norma criticată contravine dispoziției prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea 215/2001, conform căreia 'Consiliul local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales'", se notează în documentul trimis CCR.

Așadar, arată șeful statului, prevederile criticate, pe de o parte, le dublează pe cele care prevăd momentul de început al mandatului consiliului local, iar, pe de altă parte, intră în contradicție cu cele care se referă la momentul de încetare a mandatului consiliului local.

Totodată, menționează acesta, conform textului de lege criticat, durata mandatului consiliului local este cea cuprinsă între data de constituire a consiliului local, în urma desfășurării alegerilor locale generale, și ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfășurării unor noi alegeri locale generale.

"Acest text este unul cu caracter general, prin care se stabilește limita temporală a duratei mandatului consiliului local/județean ca fiind 'ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfășurării unor noi alegeri locale generale', însă lasă neacoperită ipoteza în care se organizează alegeri locale parțiale", se precizează în sesizarea președintelui către CCR.

"În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că prevederile Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 sunt neconstituționale", concluzionează șeful statului.