Un cercetător de la o Universitate din New York susține că există o relație între hrănirea cu biberonul și un risc crescut de apariție a autismului.
Gordon Gallup a scris într-un articol publicat în journalul Medical Hypotheses că absența alăptării sau durata scurtă a acesteia ar avea o legătură cu prezența tot mai răspândită a autismului la copii.
Teoria lui se bazează pe un studiu publicat în revista Pediatrics, efectuat în ianuarie 2011 de către alți cercetători și care implica 650.000 de familii. Cercetarea demonstra că un al doilea copil, dacă este născut la interval mai mic de un an față de primul, are un risc de trei ori mai mare de a suferi de autism. De aceea, Gallup prespune că principala cauză a acestei afecțiuni este hrănirea cu biberonul - dar printr-un mecanism indirect: absența alăptării primului copil îl expune pe cel de-al doilea unui risc mai mare de autism.
Gallup spune că alăptarea cauzează schimbări hormonale care inhibă ovulația. Prin urmare, mamele care își hrănesc copiii exclusiv cu lapte matern au o probabilitate scăzută de a rămâne însărcinate pe parcursul alăptării.
În schimb, în cazul mamelor care își hrănesc bebelușii cu biberonul, menstruația și ovulația reapar la câteva luni după naștere, ele putând atunci să conceapă un al doilea copil. Tocmai de aceea, spune Gallup, riscul ca al doilea copil să fie autist este mult mai mare atunci când mamele renunță la alăptarea primului.
Cercetătorul recomandă mamelor ca, în cazul în care nu alăptează, să înceapă să folosească mijloace de contracepție curând după nașterea bebelușului, pentru a nu rămâne din nou însărcinate prea devreme.
Părerile în legătură cu teoria lui Gallup sunt împărțite. Keely Cheslack-Postava, conducătorul studiului publicat în Pediatrics, afirmă că descoperirile ei nu au nimic în comun cu hrănirea cu biberonul. "Ipoteza nu pare să fie relevantă, din moment ce studiul nostru a fost efectuat pe copiii născuți în perioada anilor 1990, moment în care a crescut atât numărul cazurilor de copiii autiși, cât și al celor alăptați," spune ea.
Totuși, cercetătoarea recunoaște că studiul ei a reliefat o legătură între nașterile la interval scurt una față de cealaltă și autism, dar că nu există nicio dovadă care să ateste faptul că nașterile la interval mai mari ar preveni apariția autismului.
În orice caz, la nivel global, intervalele scurte dintre nașteri reprezintă o serioasă problemă de sănătate publică. În țările slab dezvoltate, acest fenomen contribuie la apariția malnutriției și la creșterea mortalității infantile.
Sursa: descopera.ro
