„Lacul fără fund” din Munții Buzăului, un loc înconjurat de legende.
Undeva, în inima Munților Siriu, cerul se oglindește într-un lac legendar. De ochiul de apă ascuns privirilor curioșilor se leagă povești despre care oamenii locurilor spun că au un sâmbure de adevăr. Lacul Vulturilor, format la peste 1.400 de metri altitudine, se află într-o zonă puțin cunoscută de turiști, cu peisaje sălbatice.
Lacul Vulturilor sau "Lacul fără fund" se găsește pe partea estică a versantului Mălâia, la altitudinea de 1.420 metri, în Munții Siriului. Este un lac periglaciar, aflat pe suprafața comunei Chiojdu, județul Buzău.
Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. Denumirea de "Lacul Vulturilor" îi revine datorită marelui scriitor Alexandru Valhuță și a însemnărilor sale făcute în opera sa, "România Pitorească".
Alexandru Vlahuță spune că acesta ar fi fost sălașul de primăvară al vulturilor, ei având obiceiul să iși învețe puii să zboare în această regiune: "vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici își învață puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufașii regi ai înălțimilor". Superba legendă a dat numele lacului, devenind, datorită lui Vlahuță, cunoscut în toată țara sub numele de "Lacul Vulturilor".
În zonă circulă și alte povești legate de luciul de apă cocoțat pe masivul Siriu, cum ar fi că oamenii au construit un drum pe sub lac în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a induce în eroare armata germană, iar tancurile ce au intrat pe acel drum nu au mai ieșit la suprafață niciodată.
O altă legendă ne realatează că locuitorii din satele de la poalele muntelui își aruncau în lac bogățiile de frica tătarilor ce știau că acești localnici erau bogați. Oamenii rămâneau cu gândul că le vor recupera după trecerea cotropitorilor, dar nimeni nu a mai găsit nimic, scrie Adevarul.ro.
