Parchetul European va fi o structură de investigare a fraudei financiare, în special a fraudei împotriva fondurilor europene, a declarat procurorul-șef al Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura-Codruța Kovesi, într-un prim interviu publicat pe site-ul Consiliului UE, relatează Agerpres. România conduce topul UE al fraudării fondurilor europene din ultimii cinci ani.
„EPPO este primul birou al procurorului public european și avem nevoie de această instituție pentru că va fi un organism ce va investiga frauda financiară, în special frauda cu fonduri europene. Prioritățile noastre vor fi investigările eficiente, recuperarea prejudiciilor și realizarea obiectivelor principale care sunt stipulate în regulament”, a spus primul procuror-șef european în acest scurt interviu audio publicat la 3 decembrie.
„Din punctul meu de vedere este o decizie istorică (înființarea Biroului Procurorului Public European - n.red.), pentru că este prima dată când vom avea un organism pentru procurori, prin care pot investiga infracțiuni și sunt sigură că împreună cu Curtea Europeană de Justiție vom fi pilonul principal al justiției și vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept și cetățenii europeni”, a mai spus Laura Kodruța Kovesi, prezentându-și viziunea și planurile de a lupta împotriva fraudei UE.
Anunțul lui Kovesi vine în contextul în care România conduce, din păcate, topul fraudării fondurilor europene din ultimii ani. Țara noastră a raportat cele mai multe și mari fraude cu fonduri europene din toate statele membre UE, în perioada 2014-2018, potrivit raportului Comisiei Europene publicat pe 11 octombrie.
Potrivit Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF), 477 de fraude au fost raportate în țara noastră în ultimii cinci ani, adică aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivel european (1.786). România este urmată de Polonia (378 fraude), Ungaria (256 fraude) și Italia (182 fraude). Spre comparație, state precum Belgia, Luxemburg sau Malta au raportat o singură fraudă, în aceeași perioadă de timp.
România se află în topul european și prin suma totală a fondurilor fraudate. Este pe al doilea loc, după Polonia. România ocupă locul doi, cu fraude în valoare de 62,25 milioane de euro, în condițiile în care UE a făcut plăți către țara noastră de peste 13,8 miliarde euro, între anii 2014 și 2018. Primul loc îi aparține Polonia, cu fonduri fraudate de peste 109,8 milioane de euro.
Procurorul-șef european va organiza activitatea EPPO, instituție independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracțiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
De asemenea, procurorul-șef european va reprezenta EPPO în contactele cu instituțiile UE, statele membre și țările terțe. Va avea doi adjuncți și va prezida colegiul procurorilor, proveniți din toate țările participante, care va fi responsabil de definirea strategiei și a regulamentului intern și de asigurarea coerenței între diferite cazuri și în cadrul aceluiași caz.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg și se așteaptă să fie operațional la sfârșitul anului 2020.
Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania). Cele cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda și Danemarca - se vor putea alătura în orice moment.
În calitate de primul procuror-șef european, Laura Codruța Kovesi va avea un mandat de șapte ani care va consta în special în construirea structurii operaționale și administrative a EPPO și în stabilirea de bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale.
Consiliul Uniunii Europene a validat formal la 14 octombrie numirea acesteia în funcția de procuror-șef european.
Kovesi a fost selectată de pe o listă scurtă de trei candidați propuși de un comitet de selecție independent și în urma unei cereri deschise de candidaturi. În cursa pentru acest post s-au mai aflat francezul Jean-Francois Bohnert și germanul Andres Ritter.
