Pe agenda de discuţii a reuniunii se află subiecte referitoare la pandemia de COVID-19, viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, precum şi combaterea schimbărilor climatice. Totodată, liderii europeni vor aborda şi teme cu privire la relaţiile externe ale Uniunii Europene, informează Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, discuţiile se vor concentra pe aspecte precum stadiul actual al răspândirii virusului, măsurile de limitare a răspândirii acestuia, impactul economico-social al pandemiei şi necesitatea redresării economice, precum şi dezvoltarea de vaccinuri împotriva COVID-19.
"Preşedintele Klaus Iohannis va exprima preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creştere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 la nivel european, context în care va pleda pentru o coordonare sporită între statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, preşedintele României va susţine restabilirea, cât mai curând posibil, a celor patru libertăţi de circulaţie în cadrul Pieţei Interne a Uniunii şi se va pronunţa pentru menţinerea deschisă a fluxurilor de aprovizionare între statele membre", a precizat Administraţia Prezidenţială.
Liderii Uniunii vor aborda şi stadiul şi perspectivele negocierilor în curs privind viitorul acord de parteneriat dintre UE şi Marea Britanie, precum şi măsurile de pregătire în contextul finalizării perioadei de tranziţie, la 31 decembrie.
Klaus Iohannis va sublinia faptul că implementarea corespunzătoare a Acordului de retragere în toate elementele sale de către autorităţile britanice reprezintă o premisă fundamentală în construirea viitoarei relaţii a UE cu Regatul Unit.
De asemenea, şeful statului va evidenţia faptul că ţara noastră sprijină în continuare încheierea unui parteneriat cuprinzător între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să reflecte potenţialul strategic al relaţiei dintre cele două părţi, precizează Administraţia Prezidenţială.
Liderii UE vor avea discuţii referitoare la propunerea făcută de Comisia Europeană de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până la sfârşitul anului 2030 comparativ cu 1990.
În acest context, preşedintele Iohannis va menţiona că propunerea va necesita identificarea unor mecanisme adecvate de punere în aplicare, care să fie adaptate nevoilor specifice ale statelor membre.
"În definirea acestor mecanisme va trebui să se ţină cont de eforturile de decarbonizare anterioare, de diferenţele între statele membre şi de stadiile diferite de dezvoltare a acestora, astfel încât ţările membre ale Uniunii mai puţin prospere să nu fie dezavantajate", arată sursa citată.
Şeful statului va sublinia faptul că este important să se menţină un cadru flexibil care să permită statelor membre ale Uniunii să identifice cele mai potrivite soluţii pentru asigurarea tranziţiei verzi. El va pleda pentru dreptul statelor membre de a-şi stabili mix-ul energetic.
