Mai sunt doar câteva zile până la Consiliul European din 9-10 februarie în care se poate discuta despre aderarea României la Schengen, înainte de Consiliul Justiței și Afaceri Interne din luna martie.
Însă sunt slabe șansele ca acest Consiliu European să adauge pași noi la aderarea României la Spațiul Schengen. Pe agenda Consiliului European din 9-10 februarie figurează și migrația, alături de războiul din Ucraina și asistența financiară și militară continuă acordată de UE Kievului în fața invaziei Rusiei și de situația economică din UE, pentru luarea unor măsuri în criza cu care se confruntă industriile din țările membre.
Klaus Iohannis, într-o ultimă declarație mai amplă pe tema Schengen, avertiza că nu exista speranțe să se discute despre aderarea României la acest Consiliu, ci la Consiliul JAI, pentru că este „prea devreme”. Și asta pentru că autoritățile din România, dar și din UE au condiționat discuțiile despre aderarea la Schengen a țării noastre de alegerile din Austria, care au avut deja loc pe 29 ianuarie. Președintele, în ultimele sale intervenții publice pe tema aderării la Schengen, a transmis că este prea devreme pentru a ne face speranțe, relatează Realitatea PLUS. Acest mesaj venea în luna decembrie a anului trecut, când, alături de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în vizită la București, Klaus Iohannis a precizat că nu poate fi avansată o dată pentru intrarea României în spațiul de circulație liberă din Europa
Klaus Iohannis: „Chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci la Consiliul JAI. Nu putem să ne legăm de o dată”
„Chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se trasează la Consiliul JAI. (...) Consiliul European la care faceți referire din 9 și 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen. După părerea mea, este oricum prea devreme. (...) Voi continua toate discuțiile, însă nu mă aștept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută. Va fi discutată, sigur, în marja reuniunii, între noi, dar fără să apară în concluzii, și sunt optimist că, în continuare, vom găsi soluții și pentru votul austriac, și pentru abordarea olandeză față de Bulgaria. Fiindcă cea mai bună soluție, și asta este clar pentru toată lumea, este ca România și Bulgaria să primească un vot în același timp, deci să intre împreună în spațiul Schengen”, avertiza șeful statului la sfârșitul anului trecut.
„România va intra în Schengen, dar acum la acest moment nu cred că putem să ne legăm de o dată, de februarie sau de martie speranţa. Și speranţa mea e ca în anul 2023, România să intre în Schengen cu drepturi depline. Nu o anumită dată când se discută este miza, ci intrarea în Schengen e miza. Sigur, deja Consiliul JAI din martie ar fi, cel puțin teoretic, un moment bun pentru a discuta această chestiune. Personal, mă aștept ca România să intre în Schegen în 2023, fără ca în acest moment să spunem o dată când se ia decizia”, a mai declarat Iohannis în 19 decembrie 2022.
Ulterior, președintele a revenit în 17 ianuarie, cu declarațiile legate de aderarea la Schengen: „Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României și al cetățenilor săi este în Schengen”.
Austria vrea să ridice garduri pentru stoparea migrației, UE a refuzat
Și Grecia pare ca o ia pe urmele Austriei, când a cerut finantare de la UE pentru ridicarea unor ziduri la granita de migrație, model pe care l-a aplicat Austria, prin cancelarul Karl Nehammer. Acesta a cerut finanțare pentru ridicarea unor garduri la frontiera Bulgariei cu Turcia. UE i-a răspuns între timp, cancelarul austriac suferind pe plan intern și un eșec al partidului său OVP la alegerile din Austria Inferioară. UE l-a refuzat oficial pe Nehammer, cu finanțarea de 2 miliarde de euro cerută de Nehammer pentru ridicarea unui gard la granița Bulgariei cu Turcia. În vizita sa la graniţa bulgaro-turcă, din 23 ianuarie 2023, cancelarul austriac a cerut finanțare pentru construirea gardului. Nehammer a acuzat Bruxelles, care nu doreşte să finanţeze garduri la frontiere, că are o "abordare ideologică" a problemei.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a respins solicitarea cancelarului austriac de finanţare: „În bugetul Uniunii Europene nu sunt prevăzute fonduri pentru aşa ceva"
Austria s-a opus prin veto în 8 decembrie 2022 primirii Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen, invocând migraţia ilegală. Cancelarul Nehammer a cerut atunci investiţii în protecţia frontierelor, o reducere a numărului de migranţi ilegali, precum şi proceduri rapide şi mai multe acorduri de readmisie. În cazul României, numai Austria a votat împotrivă, Olanda motivând că votul a fost dat doar împotriva Bulgariei, cele două țări fiind tratate la pachet. Cancelarul Austriei a invocat în 8 decembrie 2022 problema migrației, acuzând România cu cifre legate de migrație care sunt infirmate flagrant de agenția europeană Frontex. Nehammer a continuat cu discursul migraționist în explicațiile legate de oprirea unei extinderi a Spațiului Schengen în acest moment. Acesta a declarat de mai multe ori că Spaţiul Schengen este nefuncţional pentru că imigranţii continuă să vină în Europa.
