Abuzul în serviciu a fost în atenția publică pe toată durata anului 2017. Pe 31 ianuarie, a fost adoptată celebra ordonanță 13, care redefinea și infracțiunea de abuz în serviciu. A fost unul din principalele motive pentru care sute de mii de oameni au ieșit în stradă, zile la rând, la temperaturi sub zero grade.
Modificările care au scandalizat se refereau, în special, la introducerea unui prag valoric de la care fapta era pedepsită în sens penal. Abuzul in serviciu ar fi fost pedepsit numai daca prejudiciul era de peste 200 de mii de lei. Criticii au spus atunci că ordonanța ar fi fost dată cu dedicație pentru președintele PSD. Acuzat de instigare la abuz în serviciu, Liviu Dragnea ar fi scăpat de unul din dosare pentru că, în cazul său, paguba era puțin peste 100 de mii de lei.
A apărut apoi ordonanța 14, care a abrogat ordonanța 13. Subiectul abuzului în serviciu nu a fost însă închis. A fost reluat de politicieni, care au invocat decizia Curții Constituționale. Cea care a cerut impunerea unui plafon financiar care să delimiteze sancțiunea penală de cea administrativă.
Această interpretare a fost însă contrazisă chiar de către Comisia de la Veneția, care a explicat că pragul nu este unul financiar, ci se referă la natura faptei care poate atrage sanctiuni penale pentru un ministru. Cu toate astea, ministrul Justiției a anunțat că Ministerul lucrează la un proiect de lege în acest sens, fără a da însă mai multe detalii.
În paralel, a fost înființată o comisie parlamentară care dezbate, separat, subiectul fixării unui prag. Până acum, au fost făcute mai multe propuneri. 200.000 de lei este una dintre ele. Baroul București a venit cu un plafon de 100.000 de lei. La fel și UDMR. PNL și USR au propus 0 lei.
