Parlamentul a adoptat legea cu 50 de voturi pentru și 34 împotrivă, trei parlamentari abținându-se.
Textul acordă pacienților lucizi, bolnavi în stadiu terminal, a căror suferință sau stare de sănătate este insuportabilă, dreptul de a-și pune capăt vieții, cu excepția cazurilor de boli mintale.
Sinuciderea asistată se poate aplica și dacă tratamentele nu oferă o așteptare rezonabilă de recuperare sau de îmbunătățire a stării pacientului.
Însă toate opțiunile de tratament medical trebuie mai întâi epuizate. Iar dreptul nu poate fi exercitat în condițiile unor suferinței insuportabile rezultate din boli psihice.
Biserica Ortodoxă Română susține donarea de organe și transplantul. "Biserica nu poate încuraja negativismul nejustificat"
Eutanasia, adică moartea indusă de un îngrijitor la cererea unui pacient, rămâne interzisă.
"Ar fi imoral ca medicina să priveze oamenii de dreptul de a muri dacă doresc acest lucru și ca medicina să nu fie capabilă să-i ajute", a argumentat Tereza Novak, membră a parlamentului din partea Partidului Liberal, aflat la guvernare, citată de Agerpres.
În tabăra adversă, Partidul Democrat Sloven (SDS), condus de fostul prim-ministru Janez Jansa, a denunțat o lege care "deschide ușa către o cultură a morții, pierderea demnității umane și minimizarea valorii vieții, în special a celor mai vulnerabili".
Într-un referendum de anul trecut, 55% dintre alegători au susținut sinuciderea asistată.
Elveția și Austria permit deja sinuciderea asistată. Olanda, Belgia și Luxemburgul permit eutanasia, în timp ce parlamentarii francezi au aprobat crearea unui drept la sinucidere asistată la sfârșitul lunii mai, în primă lectură.
