Înălțarea Sfintei Cruci. Sărbătoare mare pentru creștini: Ce trebuie să faci pentru a avea noroc

Înălțarea Sfintei Cruci. Cel de-al doilea eveniment este aducerea Crucii de la perși în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius. Acesta a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credincioșilor, la 14 septembrie 630, potrivit crestinortodox.ro.

Sfântul Mare împărat Constantin cel Mare (306-337) trăia cu dorința de a află Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul și a trimis-o la Ierusalim pe mama să, împărăteasa Elena.

Înălțarea Sfintei Cruci. În decursul timpului însă, peste locul unde se spunea că se află îngropată Crucea, fusese construit un templu pagân. După dărâmarea acestuia și săparea în adâncime, au fost găsite trei cruci, iar alături de ele o inscripție pe care scria “Iisus nazarineanul, regele iudeilor”. Neștiind însă care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, a fost puse pe rând deasupra unui mort care, la atingerea uneia dintre cele trei cruci, a înviat și s-a ridicat viu. Și o femeie bolnavă de moarte, mergând la ea patriarhul cu împărăteasa și aducând crucile, peste care a fost pusă crucea Domnului, îndată s-a sculat sănătoasă.

Astfel, prin aceste minuni, a fost identificată Crucea pe care fusese răstignit Hristos. Datorită mulțimii de oameni care doreau să vadă crucea, împărăteasa Elena împreună cu patriarhul Macarie au înălțat-o în văzul tuturor.

Înălțarea Sfintei Cruci. Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserica, Biserica învierii Domnului, sfințită la 13 septembrie 335. A două zi, la 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou, de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru că toți cei de față să-l vadă. De atunci, această zi a rămas definitiv că sărbătoare a “înălțării” sau “Arătării” Sfintei Cruci.

Înălțarea Sfintei Cruci. Cea de-a două întâmplare care a făcut că această sărbătoare să se generalizeze a fost aducerea Sfintei Cruci de la perși. În anul 611, aceștia au intrat în Ierusalim, au distrus Biserica învierii și au furat crucea pe care fusese răstignit Hristos. Câțiva ani mai târziu, în 629, împăratul Heraclius a înfrânt armatele perșilor și i-a alungat din Ierusalim, conform gds.ro.

Sfânta Crucea a fost recuperată și adusă de însuși împăratul, care, la 14 septembrie 630, a așezat-o în aceeași biserica.

Înălțarea Sfintei Cruci. În 634, Sfânta Cruce a fost dusă în procesiune solemnă de la Ierusalim la Constantinopol. De atunci, sărbătoarea înălțării Sfintei Cruci, limitată până în acel an numai la Ierusalim, s-a extins treptat, în toată Biserica de Răsărit.

Înălțarea Sfintei Cruci: sărbătoare 14 septembrie. Singura sărbătoare în care se ține post aspru

În Biserica apuseană, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine.

Înălțarea Sfintei Cruci. Spre deosebire de alte praznice împărătești, înălțarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ne aduce aminte de Patimile și de Moartea Mântuitorului Hristos.

Înălțarea Sfintei Cruci. Tradiții și obiceiuri

În popor, această sărbătoare se mai numește și Ziua Crucii și este considerată dată ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Conform tradiției populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumina în primăvară.

Înălțarea Sfintei Cruci. “În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, șerpii, înainte de a se retrage în ascunzișuri, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiștii în etnografie și folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călărași.

Tot în această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru că și în viitor gospodarul să se bucure de o recolta bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși astăzi.

Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Ce să nu faci în această zi

Înălțarea Sfintei Cruci. Ei trebuie păstrați că ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. în serile culesului, podgorenii fac focuri din viță uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, măghiranul și cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciulița aduc belșug și spor în muncă.

Înălțarea Sfintei Cruci. De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

Nu este voie, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.