Imagini de colecție: cum arăta prima româncă participantă la Miss Univers, în 1929

În numărul din 1 ianuarie 1929 al revistei ,,Realitatea ilustrată”, fetele frumoase erau încurajate „să nu se lase împiedecate de o modestie – nealocul ei în această împrejurare” și să participe la concursul Miss România.

,,Dudue dragă, stimată domnișoară, ursitoarele au fost generoase cu voi. Momentul de acum reprezintă pentru voi anotimpul primăvăratec. Prindeți acest moment. Vă oferim prilejul. Participați la concursul nostru. E o splendidă luptă dată pe județe, pe regiuni, pe țară și lupta se va da apoi cu frumusețile de pe întregul glob. Care va birui? Cine știe, poate că d-ta, sau d-ta, dudue, tânără cititoare cu ochi în cari noaptea și-a filtrat misterele sau în cari cerul și-a picurat seninul”, suna provocarea lansată domnișoarelor cu vârste între 16 și 25 de ani și cu o moralitate ireproșabilă, scrie ziarulring.ro.

Selecția frumuseților județene

Peste 800 de tinere s-au înscris în competiția Miss România, care a debutat într-o zi de duminică, pe 3 martie, cu alegerea frumuseților județene. În alcătuirea juriilor locale intrau ,,capul autorității (...), artiști, literați, personalități de seamă din viața socială, așa încât competența, cât și deplina imparțialitate și moralitate a juriilor să fie garantate” .

Juriul era asistat de un secretar, al cărui scop era acela de a verifica dacă tinerele corespundeau condițiile de vârstă și de moralitate prescrise de asociația din Galveston; regulile prevedeau că la competiție ,,poate participa orice domnișoară între 16-25 ani (neîmpliniți până la data de 1 iulie), care să nu fi apărut niciodată pe scenă sau în film și nici să nu fi fost manechine. Deasemenea, concurentele trebue să fie de o perfectă moralitate”. Tinerele s-au înfățișat, pe rând, juriilor, îmbrăcate cu rochii simple, fără a fi fardate și fără a purta ,,soutien-gorge sau corset”. Pentru a nu influența decizia juraților, accesul publicului nu a fost permis. ,,Membrii juriului le vor privi fără a le atinge și fără a-și comunica între ei impresiile. Fiecare va acorda candidatei câte o notă. Media notelor acordate formează calificația generală”, se arăta în regulamentul concursului. Dintre tinerele care s-au prezentat la faza județeană a competiției au fost selectate 72 (în acea perioadă, Regatul României avea 71 de județe, la care se adăuga Capitala) care să ia parte la marea finală.

Miss România la doar 17 ani

Faza finală a concursului național de frumusețe a fost organizată la București pe 17 martie. Juriul era format din ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, profesorul Tzigara-Samurcaș, prințesa Alexandrina Cantacuzino, sculptorul Karl Storck, pictorul Jean Steriadi, directorul Muzeului Kalinderu, ministrul și prozatorul Nicolae Batzaria și, nu în cele din urmă, Liviu Rebreanu. Câștigătoare a fost desemnată Magda Demetrescu, în vârstă de 17 ani, fiica arhitectului Nicolae Demetrescu. Mama tinerei murise la câteva luni după ce o născuse, iar tatăl ei părăsise și el această lume pe când Magda avea doar cinci ani. Rămasă orfană, a fost adoptată de una dintre mătuși. ,,Gurița mică și roșie ca o cireașă coaptă, un corp minunat, sculptat, parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruș micuț și nervos, brațe pline, de o albeață strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseții române peste Ocean, la concursul internațional din Galveston”, este descrierea pe care jurnaliștii de la ,,Realitatea ilustrată” i-au făcut-o Magdei. Potrivit presei vremii, vestea că a câștigat titlul de Miss România a emoționat-o pe Magda Demetrescu atât de tare încât tânăra a leșinat. „Mă înduioșează și mă stingherește această atenție deosebită. Cu ce am meritat-o și voi putea oare, Doamne, Doamne, să înfățișez în America toată frumusețea țării mele?”, a fost prima declarație a Magdei în calitate de Miss România.

Un loc onorabil

După ce a devenit regina frumuseții în România, Magda a reprezentat țara, mai întâi, la competiția Miss Europa, desfășurată în capitala Franței. Românca a reușit să se claseze printre primele, locul întâi fiind adjudecat de unguroaica Simon Öske.

La Miss Univers au participat opt frumuseți europene: o austriacă, o englezoaică, o franțuzoaică, o germancă, o spanioloaică, o luxemburgheză, o olandeză și, bineînțeles, o româncă. Dintre acestea, cea mai matură era Germaine Laborde, franțuzoaica în vârstă de 24 de ani, iar cea mai tânără, Magda Demetrescu. De altfel, reprezentanta țării noastre era cea mai mică dintre concurentele participante la competiția din Galveston. În SUA, românca a obținut un onorabil loc 6 și a fost premiată cu 100 de dolari și un ceas. Magda i-a impresionat pe americani la proba artistică, la care s-a prezentat îmbrăcată în costum național și a interpretat program de dansuri populare românești. Bineînțeles, presa din țară, în stil pur românesc, nu s-a sfiit să acuze juriul de o atitudine părtinitoare. ,,În afară de Miss Austria, care a obținut titlul de Miss Universum, singura europeană căreia juriul i-a decernat un premiu a fost Miss România. Trebuie să remarcăm că, oricât de imparțiali, membrii juriului sunt cu toții americani, artiști, pictori, fotografi din New-York și cei mai mulți de origine germană. (...) Însăși populația din Galveston și spectatorii străini, cari au venit să asiste la alegere, nu se sfiau să afirme hotărâți că în ceea ce o privește pe d-ra Demetrescu și alte două frumuseți: Miss Brazilia si Miss France, juriul n’a fost drept. (...) Oricum însă, succesul nostru e mare: singura străină premiată a fost d-ra Demetrescu și astfel numele României a fost făcut cunoscut în toată America și în toată lumea”, scriau jurnaliștii de la ,,Realitatea ilustrată” în numărul din 20 iulie 1929.