Deși se laudă cu creștere economică și cu majorarea încasărilor la buget, din 2012 și până azi guvernanții au adăugat la debitele României 10 milioane de euro pe zi, nivelul de îndatorare trecând de pragul de siguranță de 40% din PIB.
Unul din principalele capete de acuzare la adresa guvernelor conduse de Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu a fost că au îndatorat România.
Într-adevăr, între decembrie 2008, când a fost instalat la Palatul Victoria primul cabinet condus de Emil Boc, și aprilie 2012, când guvernul Ungureanu a fost demis, datoria publică a României s-a majorat cu 17,2% din PIB (sau 21,6% din PIB conform metodei UE de calcul) - deci între 29 și 32 de miliarde de euro.
Datoria guvernamentală a României, care părea să se fi plafonat în ultimele luni ale coaliției guvernamentale conduse de PDL, a reînceput să se majoreze sub bagheta USL și și-a păstrat ritmul de creștere și după ce la putere a rămas coaliția dominată de PSD.
La sfârșitul primăverii administrația publică din România datora creditorilor externi și interni 283 de miliarde de lei, cu 47 de miliarde de lei mai mult (respectiv cu 10,5 miliarde de euro) decât la momentul în care a fost numit cabinetul Ponta I, se arată într-o analiză Capital.ro.
La întrebarea „unde sunt banii?", un răspuns e sigur– nu n infrastructură. Dacă în 2011 investițiile publice ajungeau la 36 de miliarde de lei (6,6% din PIB), în 2012 acestea au scăzut la 34 de miliarde de lei (5,8% din PIB).
Un raport recent publicat de Curtea de Conturi (CC) a dezvăluit că doar o sumă infimă, egală cu 0,1% din PIB, din datoria publică internă ce a fost contracatată în perioada 2012-2014 a fost împrumutată pentru proiecte de infrastructură, restul fiind alocat finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice.
