Unul din principalele capete de acuzare la adresa guvernelor conduse de Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu a fost că au îndatorat România.
Într-adevăr, între decembrie 2008, când a fost instalat la Palatul Victoria primul cabinet condus de Emil Boc, şi aprilie 2012, când guvernul Ungureanu a fost demis, datoria publică a României s-a majorat cu 17,2% din PIB (sau 21,6% din PIB conform metodei UE de calcul) - deci între 29 şi 32 de miliarde de euro.
Datoria guvernamentală a României, care părea să se fi plafonat în ultimele luni ale coaliţiei guvernamentale conduse de PDL, a reînceput să se majoreze sub bagheta USL şi şi-a păstrat ritmul de creştere şi după ce la putere a rămas coaliţia dominată de PSD.
La sfârşitul primăverii administraţia publică din România datora creditorilor externi şi interni 283 de miliarde de lei, cu 47 de miliarde de lei mai mult (respectiv cu 10,5 miliarde de euro) decât la momentul în care a fost numit cabinetul Ponta I, se arată într-o analiză Capital.ro.
La întrebarea „unde sunt banii?", un răspuns e sigur– nu n infrastructură. Dacă în 2011 investiţiile publice ajungeau la 36 de miliarde de lei (6,6% din PIB), în 2012 acestea au scăzut la 34 de miliarde de lei (5,8% din PIB).
Un raport recent publicat de Curtea de Conturi (CC) a dezvăluit că doar o sumă infimă, egală cu 0,1% din PIB, din datoria publică internă ce a fost contracatată în perioada 2012-2014 a fost împrumutată pentru proiecte de infrastructură, restul fiind alocat finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice.
