Vetourile naționale au o tradiție îndelungată în Uniunea Europeană. Atât timp cât există domenii de politică în UE în care este necesară unanimitatea, statele individuale vor încerca ocazional să-și afirme interesele prin această tactică, comentează politologul austriac Eric Frey în editorialul publicat în ultimele ore în cotidianul Der Standard.
„Acțiunea unilaterală a Austriei împotriva aderării României la spațiul Schengen - Țările de Jos (Olanda) au vrut să împiedice doar Bulgaria să nu intre - este totuși unică. Pentru că, dacă un guvern șantajează deja restul Uniunii și atrage furia acestora, atunci ar trebui să știe cel puțin cu ce scop o face - și să semnaleze celorlalte state cum își pot <<cumpăra>> aprobarea”, a explicat Eric Frey.
Nu prea sunt refugiați via România
Cu toate acestea, declarațiile ministrului de Interne Gerhard Karner și ale prietenilor săi din ÖVP nu urmăresc niciun obiectiv, mai scrie Der Standard.
„Da, Austria este nemulțumită de politica UE în materie de azil, și are motive întemeiate pentru aceasta. Dar nimeni nu poate explica ce legătură are recentul val de cereri de azil cu Schengen sau chiar cu România, aproape niciun refugiat nu intră în Austria pe jos. Dacă apoi Karner (ministrul austriac de interne, n.red.) declară vag că este momentul nepotrivit pentru extinderea Schengen, de ce a fost atunci de acord cu aderarea Croației?”, mai observă politologul austriac.
Acesta critică puterea de la Viena, pentru că nu a făcut nicio solicitare clară către Bruxelles în materie de acordare a azilului pentru migranți, dar nici nu acceptă o redistribuire a numărului de migranți.
„Guvernul austriac declară că sistemul european de azil a eșuat și poate are dreptate în privința asta, dar nu face nicio cerere concretă Comisiei Europene. Protecția mai puternică a frontierelor externe este un pilon central al sistemului Schengen, acest fapt fiind ignorat voit la Viena. Singurul fel de reformă ce ar degreva Austria, adică redistribuirea celor care cer azil în Uniune, este respins categoric”, potrivit Der Standard.
Ungaria trimite masiv refugiați Austriei, „salutând din mers”, prin „turismul de azil”
Este criticată și „căldura relațiilor” dintre cancelarul austriac și premierul ungar - Viktor Orban, cu toate că Ungaria promovează „un turism de azil”, pentru care „Karl Nehammer nu îl pedepsește, ci îl curtează, pentru câștigarea atenției”.
„Ce este mai rău, țara care le face cu mâna refugiaților și promovează astfel <<turismul de azil>> pe care ÖVP îl reclamă este Ungaria. Însă, spre deosebire de poziția față de guvernul pro-european de la București, cancelarul Karl Nehammer nu îl pedepsește pe premierul autoritar al Ungariei -Viktor Orban, ci îl <<curtează>> fără a avea vreun rezultat, obținerea unui lucru concret”, mai notează politologul austriac.
De ce să creezi tensiuni în UE pentru nimic - veto-ul dat României nu va aduce voturi partidului lui Nehammer
Politologul austriac susține că nici măcar motivele legate de alegerile din Austria Inferioară nu justifică declanșarea tensiunilor în UE, pentru că „niciun alegător” din aceste regiuni nu va răsplăti partidul condus de Nehammer după refuzul intrării României în Schengen. Concluzia lui Eric Frey este că „abordarea a fost nemiloasă și metodică” în politica Schengen, în cazul puterii de la Viena.
„De ce să antagonizezi restul Europei și să le faci viața grea mai multor companii mari sau mici care fac profit în România pentru nimic (respectiv un scop politic în Austria, n.red.)? Pentru că niciun alegător din Krems sau Zwettl nu va răsplăti ÖVP pentru că le-a făcut viața mai grea badantelor românce, în călătoria spre Austria, și pentru că a condamnat tirurile la timpi mai mari de așteptare la frontieră.
Abordarea a fost nemiloasă și metodică. Veto-ul Schengen este simptomatic pentru un partid care, sub Sebastian Kurz, a acționat fără scrupule, dar mai ales metodic, care însă, astăzi, pe lângă lipsa de morală, a ales să o facă și fără vreo rațiune anume”, a mai notat Eric Frey.
„Da, ÖVP (Partidul Popular de centru-dreapta, condus de cancelar) și SPÖ (Partidul Social-Democrat) trebuie să se gândească urgent la modul în care pot opri creșterea extremei dreapta FPÖ (Partidul Libertății de extremă dreapta), în propriul lor interes și în interesul țării.
Dar acest lucru nu va reuși cu un plan anti-Europa”, concluzionează politologul austriac.
