Guvernanții, pârâți de Cartel Alfa la DNA. Care este motivul

Sindicatul  „Cartel ALFA” a hotarât sesizarea Direcției Naționale Anticorupție cu privire la constituirea unui grup infractional organizat, format din presedinții coaliției de guvernare și membrii guvernului care au semnat actele normative de completare și modificare a Ordonanței de urgență nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, prin care s-a stabilit plafonarea prețurilor pentru consumator și compensarea diferenței de la bugetul de stat. Prin deciziile luate cu îndeplinirea atribuțiilor în mod defectuos, aceștia prejudiciază utilizarea banului public, subminează economia națională și lezează drepturile și interesele cetățenilor.

Soluția legislativă adoptată prin abuzul de funcție de câtre persoanele menționate produce un prejudiciu de cel puțin 2 mld. lei, destinați compensării, într-o primă etapă, de la bugetul public a unor prețuri la energie stabilite prin metode speculative, și prin aceasta, mai grav, se legitimează și validează nivelul nejustificat de ridicat al prețurilor la energie, stabilit pe baze speculative.

În fapt, persoanele pentru care se face această sesizare au fost notificate asupra unor soluții juste de rezolvare a crizei energetice. Astfel, reglementarea prin OUG 118 a fost adoptată fără a lua în considerare adresa comună a partenerilor sociali, organizații patronale și sindicale, din data de 17 ianuarie 2022, și fără a o discuta în cadrul Consiliului Național Tripartit de Dialog Social, conform solicitării și în acord cu nivelul de importanță și gravitate a problemei. Astfel, în susținerea afirmațiilor de mai sus, menționăm că:

Nu există o piață concurențială, atâta timp cât ofertanții sunt producatorii organizați după sursa de energie produsă (hidro, termocentrale pe carbune, termocentrale pe gaz, nuclear, eoliene, solar). De vreme ce producătorii nu pot oferi un mix de energie din surse diferite, toți producătorii tind să se alinieze la prețul maximal pe care îl oferă unul dintre ei (respectiv prețul CEO), deși structura lor de costuri nu este aceeași (spre exemplu, certificate verzi plătesc numai termocentralele și o parte din hidro);

Pentru situații de criză, precum cea cu care ne confruntăm în prezent, Legea concurenței nr. 21/1996 la art 4 alin. 3 prevede:„ „(3) Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

În consecință, guvernul are posibilitatea de a limita creșterea prețurilor la producatorii de energie la valoarea din decembrie 2020.

Pentru a împiedica specula, o altă solicitare a fost ca pentru furnizorii de energie electrică și gaz metan, nivelul comisionului să fie limitat față de prețul de achiziție la cel mult 10%, conform precedentelor legislative existente. Spre exemplu, o plafonare similară este prevăzută în Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, lege intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2019: „Art. 27. (1) Plafonul maxim cumulat al comisionului perceput de către unitățile emitente de la angajator și unitatea afiliată este de 1% din valoarea nominală a voucherului de vacanță.  (2) Comisionul maxim perceput de agențiile de turism, în calitate de unități afiliate, nu poate depăși 10% din valoarea pachetului de servicii oferit titularilor voucherelor de vacanță."

Compensarea diferențelor ar putea fi justificată numai pentru facturile emise până la data de 1 februarie 2022. Reglementarea compensării după această dată, în locul limitării prețurilor reprezintă o încurajare directă către practicarea de prețuri speculative.

Faptul că persoanele menționate și-au îndeplinit atribuțiile în mod defectuos, ceea ce prejudiciază utilizarea banului public, subminează economia națională și lezează drepturile și interesele cetățenilor rezultă din următoarele consecințe produse de emiterea actului normativ:

Se validează și legitimează situația în care prețurile pe viitor sunt cele (speculative) stabilite de până acum, supuse compensării prin actul normativ în forma adoptată;

Se plătesc din bugetul public cel puțin 2 miliarde de lei valori de compensare pentru niște prețuri stabilite prin metode speculative, sumă care ar putea crește ulterior;

Începand cu data de 1 aprilie 2022, când încetează compensarea, prețurile stabilite speculativ devin prețuri normale, pe care le suportă direct operatorii economici și populația.

Unitățile economice nu vor putea suporta prețurile crescute speculativ de 3 sau 5 ori (300% până la 500% creștere de preț), ceea ce va conduce la falimente, închideri de unități, șomaj și creșteri de prețuri în lanț.