Reprezentanţii Eurogrupului (alcătuit din miniştrii de finanţe ai zonei euro) au stabilit data de 20 aprilie, afirmă Frankfurter Allgemeine Zeitung, în ediţia sa de duminică, potrivit Agerpres.
Jurnalul conservator menţionează ca surse unii dintre reprezentanţi şi explică faptul că această dată este singura posibilă pentru ca finanţatorii Greciei să aibă timp pentru a examina propunerile de reforme înainte de şedinţa Eurogrupului, prevăzută pe 24 aprilie la Riga. Negocierile trenează, explică aceleaşi surse cotidianului german. Atena refuză să ia în considerare tăieri ale pensiilor funcţionarilor.
Ultima întâlnire pe această temă a avut loc miercuri şi joi la Bruxelles. O sursă europeană a declarat atunci pentru AFP că discuţiile asupra reformelor avansează "cu paşi mici", chiar "cu paşi de bebeluş".
După ce a prezentat un prim proiect de 26 de pagini, Atena este deosebit de reticentă în a accepta noi reduceri în cheltuielile publice dorite. Guvernul condus de Alexis Tsipras urmăreşte în special creşterea veniturilor prin intermediul constrângerii rău-platnicilor din toate domeniile.
Grecia, ale cărei resurse financiare s-au diminuat şi mai mult după venirea la putere la sfârşitul lui ianuarie a guvernului stângii radicale Syriza, aşteaptă din august plata a 7,2 miliarde de euro ajutor european. Este ultima tranşă de ajutor din cadrul planurilor UE-FMI în valoare totală de 240 de miliarde de euro, lansate în 2010 în schimbul unui program drastic de reforme în ţară.
Ce au promis grecii
La începutul acestei luni, Grecia a promis creditorilor că va îndeplini toate obligaţiile asumate în schimbul ajutoarelor financiare primite, potrivit Deutsche Welle.
Ministrul de Finanţe de la Atena, Yanis Varoufakis, a declarat, la capătul unei întrevederi avute la Washington cu şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, că ţara sa intenţionează să respecte nelimitat toate angajamentele făcute faţă de toţi creditorii. Lagarde a confirmat că Grecia a promis şi plata la termen, pe 9 aprilie, a unei rate de 460 de milioane de euro către FMI.
Posibilitatea ca Grecia să amâne această plată crease confuzie la nivel internaţional. Ministrul de Interne, Nikos Voutzis, pusese sub semnul întrebării rambursarea ratei, dar purtătorul de cuvânt al guvernului l-a contrazis, dând asigurări că plata se va face la termen.
Şi Ministerul de Finanţe de la Atena s-a grăbit să promită FMI că-şi va primi banii la timp şi aceasta nu va împiedica plata pensiilor şi salariilor.
Dubii cu privire la capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile s-au făcut auzite şi în cadrul teleconferinţei secretarilor de stat de la Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro.
Varoufakis şi Lagarde au stabilit de asemenea o ameliorare a cooperării dintre guvernul de la Atena şi instituţiile creditorilor internaţionali. Şefa FMI a subliniat că nesiguranţa legată de succesul programelor de ajutor destinate Greciei nu este nici în interesul Greciei şi nici în cel al creditorilor. În plus, Varoufakis a anunţat că guvernul din care face parte şi-a propus să înfăptuiască reforme profunde.
Între timp, creditorii şi guvernul de stânga de la Atena se luptă pentru plata ultimei tranşe a programului de asistenţă, în valoare de 7,2 miliarde de euro. Finanţatorii au condiţionat această plată de existenţa unui program de reforme fezabile. Dacă Grecia nu va beneficia rapid de fonduri externe, intrarea în incapacitate de plată este o chestiune de doar câteva zile.
Începând din 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire cu ajutorul pachetelor de asistenţă internaţională. În tot acest răstimp, în conturile guvernului de la Atena au intrat 240 de miliarde de euro.
