Guvernul Tudose atacă BNR-ul pentru explozia cursului valutar, însă explicația reală ține chiar de incompetența Executivului: în țară intră de cinci ori mai puține fonduri europene decât anul trecut.
Premierul Tudose a acuzat la sfârșitul săptămânii trecute Banca Națională că nu face nimic pentru a opri căderea leului față de euro și pentru a încetini creșterea ROBOR, însă o privire asupra balanței de plăți arată motivul simplu pentru care se depreciază leul: în țară intră de cinci ori mai puține fonduri europene decât anul trecut.
Premierul Tudose continuă tirul de foc la adresa băncilor, după cel mai ridicat curs din istorie: BNR trebuia să intervină. Nu a făcut-o. Nu exclud ca deprecierea leului în raport cu euro să fie "o răzbunare" a băncilor
Pe primele opt luni ale anului 2017, transferurile de capital pentru administrația publică au fost de doar 657 mil. euro, față de 3,3 mld. euro în aceeași perioadă a anului trecut. Cursul leu/euro era ieri de 4,64 de lei, în creștere cu 2,2% față de începutul anului, scrie Ziarul Financiar.
Atunci când nu ai de unde acoperi cererea de valută, în mod automat piața duce prețul euro acolo unde se găsește un echilibru. Dacă va continua dezastrul de la fonduri europene, fie vor fi necesare împrumuturi de urgență de la organisme financiare internaționale pentru a menține cursul leu/euro, fie vom avea deprecieri consistente ale leului în continuare.
România a primit fonduri europene nerambursabile de 3,48 miliarde de euro în primele zece luni ale anului. Ca să reușească să își îndeplinească ținta asumată de autorități, ar trebui ca în noiembrie și decembrie să reușească să atragă 1,73 miliarde, adică jumătate din cât a atras în zece luni.
La începutul anului, Ministerul Finanțelor spera să atragă nu mai puțin de 10 miliarde de euro.
Situația absorbției fonduirilor europene din exercițiul financiar 2014-2020 a fost complicată în acest an. Abia după jumătatea anului, autoritățile de management prin care se fac rambursările de la bugetul UE au fost acreditate, și România a putut să primească banii pentru proiecte.
Din acest motiv, la jumătatea anului, România primise doar 3,58 milioane de euro fonduri structurale și de coeziune aferente exercițiului financiar 2014-2020.
