GAZE DE ŞIST BĂILE FELIX. Prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că, potrivit contractului, compania East West Petroleum, care a obţinut concesionarea perimetrului EX-3 Băile Felix în anul 2011, are dreptul să exploreze şi să exploateze hidrocarburi convenţionale, contractul fiind valabil 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru alţi 15 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Aşa cum am promis la sfârşitul anului trecut, am făcut toate demersurile pentru desecretizarea acordului petrolier eliberat companiei East West Petroleum şi mă bucur că am reuşit acest lucru", a spus prefectul.
El a precizat că va încerca să obţină şi desecretizarea celorlalte acorduri petroliere emise pentru alte trei perimetre din judeţul Bihor în 2010, adică pentru perimetrele EX-2 Tria (tot în beneficiul companiei East West Petroleum) şi EX-4 Tulca (pentru compania Clara Petroleum), precum şi pentru perimetrul EX-1 Voivozi (MOL Ungaria şi Expert Petroleum), fiecare având suprafeţe de aproximativ 1.000 kilometri pătraţi, ultimul acord nefiind încă aprobat de Guvern.
GAZE DE ŞIST BĂILE FELIX. La conferinţa de presă de la Oradea a participat şi şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, care a precizat că "în acest acord s-a ţinut cont de protecţia ariilor naturale protejate", dar şi de protecţia hidrogeologică, ceea ce înseamnă că nu vor exista activităţi de explorare petrolieră, acolo unde, în prezent, se desfăşoară deja activităţi de extracţie a apei geotermale, aşa cum se întâmplă în zona staţiunii balneare Băile Felix.
Şeful ANRM a mai spus că "denumirea nefericit aleasă" pentru perimetrul EX-3 Băile Felix nu este singulară în România, societăţile petroliere alegând astfel în întreaga ţară, pentru "a lega denumirea perimetrelor de cele ale unor localităţi", ceea ce a generat şi stimulat temeri din partea localnicilor privind protecţia mediului. El a dat exemplul Băilor Felix, dar şi al perimetrelor Vama Veche, Adamclisi şi Neptun.
"În perimetrul Neptun, de exemplu, nicio activitate petrolieră nu se va face în localitate, ci la 180 de kilometri în largul mării", a explicat Druţu.
Preşedintele ANRM a mai spus că, în prezent, companiile care au acorduri petroliere în România se pregătesc doar să facă explorări, ceea ce va dura între doi şi patru ani, dar acest lucru nu înseamnă automat că se vor găsi zăcăminte "de orice fel".
"Avem ca ţară tot interesul să demarăm aceste lucrări (de prospectare - n.r.), pentru că se realizează o scanare a perimetrelor şi se obţine o arhitectură a subsolului, cu tot ce conţine acesta, astfel încât vom şti pe ce stăm", a declarat Gheorghe Duţu.
GAZE DE ŞIST. El a conchis că abia după încheierea prospecţiunilor se va şti ce zăcăminte are România, iar problemele legate de exploatare vor putea fi puse în dezbatere şi autorităţile locale vor avea poziţii decisive în aprobarea exploatărilor propriu-zise.
"În faza următoare, când va fi vorba de apariţia unei sonde, de un foraj, va fi nevoie de avize şi autorizaţii. Lăsaţi să se facă explorările. Să dea Dumnezeu să găsim resurse şi vedem apoi ce facem cu ele", a spus şeful ANRM.
Invitat la conferinţa de presă de la Oradea, geologul Corneliu Dinu, profesor la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti, a declarat că România este una dintre ultimele ţări din Europa care nu a finalizat activităţi de explorare a gazelor de şist, în timp ce state care "au instituit moratorii sau ale căror autorităţi se declară rezervate în această privinţă" sunt mult avansate în prospecţiuni, deşi acestea se fac inclusiv prin fracturare hidraulică.
"Metoda este de altfel utilizată şi în România pentru extracţia de ţiţei şi gaze convenţionale de 60 de ani, iar în Bihor chiar şi pentru extracţia de apă geotermală. Nu există nimic special în explorarea gazelor de şist, nu există nici diferenţe spectaculoase faţă de exploatarea gazelor convenţionale şi declar cu toată răspunderea că tehnologiile de acum sunt sigure", a spus Dinu.
El a admis că există şi riscul unor accidente de ordin ecologic, dar acesta ţine mai mult de factorul uman, nu de tehnologii.
