GAZE DE ȘIST BĂILE FELIX. Prefectul județului Bihor, Claudiu Pop, a declarat, joi, că a obținut desecretizarea acordului petrolier pentru explorare, dezvoltare și exploatare de la Băile Felix, contractul indicând că East West Petroleum Corp, companie canadiană, nu caută gaze de șist în perimetrul respectiv.
GAZE DE ȘIST BĂILE FELIX. Prefectul județului Bihor, Claudiu Pop, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că, potrivit contractului, compania East West Petroleum, care a obținut concesionarea perimetrului EX-3 Băile Felix în anul 2011, are dreptul să exploreze și să exploateze hidrocarburi convenționale, contractul fiind valabil 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru alți 15 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Așa cum am promis la sfârșitul anului trecut, am făcut toate demersurile pentru desecretizarea acordului petrolier eliberat companiei East West Petroleum și mă bucur că am reușit acest lucru", a spus prefectul.
El a precizat că va încerca să obțină și desecretizarea celorlalte acorduri petroliere emise pentru alte trei perimetre din județul Bihor în 2010, adică pentru perimetrele EX-2 Tria (tot în beneficiul companiei East West Petroleum) și EX-4 Tulca (pentru compania Clara Petroleum), precum și pentru perimetrul EX-1 Voivozi (MOL Ungaria și Expert Petroleum), fiecare având suprafețe de aproximativ 1.000 kilometri pătrați, ultimul acord nefiind încă aprobat de Guvern.
GAZE DE ȘIST BĂILE FELIX. La conferința de presă de la Oradea a participat și șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, care a precizat că "în acest acord s-a ținut cont de protecția ariilor naturale protejate", dar și de protecția hidrogeologică, ceea ce înseamnă că nu vor exista activități de explorare petrolieră, acolo unde, în prezent, se desfășoară deja activități de extracție a apei geotermale, așa cum se întâmplă în zona stațiunii balneare Băile Felix.
Șeful ANRM a mai spus că "denumirea nefericit aleasă" pentru perimetrul EX-3 Băile Felix nu este singulară în România, societățile petroliere alegând astfel în întreaga țară, pentru "a lega denumirea perimetrelor de cele ale unor localități", ceea ce a generat și stimulat temeri din partea localnicilor privind protecția mediului. El a dat exemplul Băilor Felix, dar și al perimetrelor Vama Veche, Adamclisi și Neptun.
"În perimetrul Neptun, de exemplu, nicio activitate petrolieră nu se va face în localitate, ci la 180 de kilometri în largul mării", a explicat Druțu.
Președintele ANRM a mai spus că, în prezent, companiile care au acorduri petroliere în România se pregătesc doar să facă explorări, ceea ce va dura între doi și patru ani, dar acest lucru nu înseamnă automat că se vor găsi zăcăminte "de orice fel".
"Avem ca țară tot interesul să demarăm aceste lucrări (de prospectare - n.r.), pentru că se realizează o scanare a perimetrelor și se obține o arhitectură a subsolului, cu tot ce conține acesta, astfel încât vom ști pe ce stăm", a declarat Gheorghe Duțu.
GAZE DE ȘIST. El a conchis că abia după încheierea prospecțiunilor se va ști ce zăcăminte are România, iar problemele legate de exploatare vor putea fi puse în dezbatere și autoritățile locale vor avea poziții decisive în aprobarea exploatărilor propriu-zise.
"În faza următoare, când va fi vorba de apariția unei sonde, de un foraj, va fi nevoie de avize și autorizații. Lăsați să se facă explorările. Să dea Dumnezeu să găsim resurse și vedem apoi ce facem cu ele", a spus șeful ANRM.
Invitat la conferința de presă de la Oradea, geologul Corneliu Dinu, profesor la Facultatea de Geologie a Universității din București, a declarat că România este una dintre ultimele țări din Europa care nu a finalizat activități de explorare a gazelor de șist, în timp ce state care "au instituit moratorii sau ale căror autorități se declară rezervate în această privință" sunt mult avansate în prospecțiuni, deși acestea se fac inclusiv prin fracturare hidraulică.
"Metoda este de altfel utilizată și în România pentru extracția de țiței și gaze convenționale de 60 de ani, iar în Bihor chiar și pentru extracția de apă geotermală. Nu există nimic special în explorarea gazelor de șist, nu există nici diferențe spectaculoase față de exploatarea gazelor convenționale și declar cu toată răspunderea că tehnologiile de acum sunt sigure", a spus Dinu.
El a admis că există și riscul unor accidente de ordin ecologic, dar acesta ține mai mult de factorul uman, nu de tehnologii.
