Ioana Voicu Arnăuțoiu, fiica partizanilor martiri din Nucșoara, Maria Plop și Toma Arnăuțoiu, a fost invitata lui Rareș Bogdan, la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea TV. Fiica partizanilor i-a dat replica senatorului Șerban Nicolae, care a afirmat luni că partizanii anticomuniști din munți au slăbit capacitatea de apărare a României, iar acțiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor țării. El a mai spus că încercarea de schimbare a stăpânului sovietic cu stăpânul american nu era cu nimic mai bună.
Fiica celor doi partizani, invitată la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea TV, a explicat care sunt punctele în care afirmațiile senatorului PSD nu sunt susținute, oferind și exemple din îndelungata cercetare făcută de Ioana Voicu-Arnăuțoiu despre partizanii din munți și în special despre grupul din care au făcut parte părinții săi, Maria Plop și Toma Arnăuțoiu.
"Vreau să vă spun câteva cuvinte despre partizanii de la Nucșoara. Aș începe cu Toma Arnăuțoiu, care este exact exemplul despre care vorbea domnul Nicolae în primul paragraf.
A terminat Școala de Cavalerie, a luptat doar pe Frontul de Vest, a fost rănit și a avut o mare "vină": ultimul loc în care a fost încadrat a fost Regimentul de Gardă de la Palatul Regal.
Fals față de ceea ce a spus domnul Nicolae: și armata și jandarmeria au fost reformate profund, în 1946. Arnăuțoiu a fost scos din armată, deși fusese un ofițer exemplar. E un nonsens ce spune domnul Nicolae. Că domnia sa consideră că a lupta împotriva regimului înseamnă să îți dorești un regim străin, asta ține de democrație. România, care a fost democrație până la instaurarea comunismului, avea acest joc al politicii, în care oamenii puteau alege și sprijini partidul în care credeau.
În munți nu au luptat doar militari, întâmplător în grupul de la Nucșoara erau și doi militari, ceilalți erau țărani, pentru care comunismul a însemnat să rămână fără mica lor proprietate, cum a fost și cazul lui Gheorghe Rizea. Pentru ei, a pierde proprietatea era un lucru esențial, ca și minciuna pe care se baza noul regim comunist, oamenii care au ajuns la putere nu erau cel mai des și cei mai muncitori dintr-o anumită localitate.
Ei vroiau nu să vină la București și să dea jos primul ministru, ci să intervină când schimbarea regimului era ajutată și de evenimente politice din Europa. Ei vroiau să anihileze puterea locală. Niciun grup de partizani nu și-a propus să vină la București să schimbe lucrurile", a povestit Voicu-Arnăuțoiu, la Realitatea TV.
POVESTEA GRUPULUI de PARTIZANI de la Nucșoara, spusă de fiica a doi dintre ei
Fiica celor doi partizani de la Nucșoara a povestit, pe scurt, cum s-a format, cum a rezistat și cum a fost distrus grupul de partizani de la Nucșoara.
Ioana Voicu-Arnăuțoiu: "Tatăl meu, Toma Arnăuțoiu, provenea dintr-o familie cu cinci copii, cea a învățătorului din Nucșoara, care a garantat cu propria avere obținerea de pământ a sătenilor. De aceea, pentru că erau respectați și iubiți în Nucșoara, când s-a format grupul de partizani, în martie 49, au fost sprijiniți de oameni, preoții au fost toți de acord să sprijine grupul. Arnăuțoiu provenea dintr-o familie foarte implicată în viața comunității.
Cariera în armată a fost curmată, apoi a venit la Facultatea de Drept în București și fratele său mi-a povestit că era foarte nemulțumit în ultimii ani de situația din armată, de generalii epurați și de tot ce se întâmpla în România. Când a venit colonelul Arsenescu i s-a părut că un grup de partizani era o soluție formidabilă, credeau că situația internațională va fi favorabilă căderii comunismului.
Și-au dat seama după primii doi trei ani în munți că lucrurile nu se vor schimba. Dintre cele patru femei care au venit în munți, unele dintre ele nu au rezistat la traiul în bordeiele din munți. Au rămas tot mai puțini, până la final tot mai puțini. În 1952 au găsit o peșteră, Râpele cu Brazi se cheamă, a fost salutar pentru că s-au putut ascunde acolo încât nici nu se bănuia că sunt patru oameni acolo și că s-a născut la un moment dat acolo și un copil (n.r copilul născut în grotă este Ioana Voicu Arnăuțoiu).
S-a întâmplat la fel ca și în cazul altor grupuri de partizani: au fost trădați.
După mai bine de 9 ani, trei dintre ei au fost arestați, unul dintre ei, cel mai tânăr și care a refuzat să se predea, a fost ucis de trupele de Securitate, a urmat un an de anchetă, un proces ca în timpurile acelea și au fost executați, pe lângă cei trei partizani, preoți, învățători, ciobani care îi ajutaseră. Au fost executați în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959", a mai povestit fiica celor doi partizani.
