Extremiștii Janos Laszlo și Csibi Barna, judecați pentru promovarea rasismului și xenofobiei

Astfel, Petras Janos Laszlo a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, săvârșită prin orice mijloace, în public”.

Potrivit procurorilor, inculpatul, în calitate de solist al formației rock Karpatia, trupă cunoscută cu un repertoriu ultranaționalist și antiromânesc, în mod sistematic, dar în special cu ocazia concertului susținut la Miercurea Ciuc în data de 6 iunie 2014, a promovat idei și concepții naționaliste. Promovarea s-a făcut atât prin versurile cântecelor, cât și prin scandările, întrebările retorice și comentariilor solistului efectuate în pauze dintre piese.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc arată că, prin inserarea ideilor naționaliste în versurile melodiilor interpretate în timpul concertului din 6 iunie, dar și prin dialogul solist-public, Petras Janos Laszlo “a indus o stare de surescitare a ascultătorilor care creează în mentalul publicului (compus în majoritate de tineri maghiari) sentimente naționaliste, fiind astfel ușor speculate ideile revizionist-separatiste. Prin contextul creat de concertul rock, solistul a contribuit la generarea și amplificarea sentimentelor antiromânești ale participanților, promovând intoleranța etnică și violența fizică împotriva românilor”.

Mai exact, în versurile melodiilor erau inserate chemări repetate la luptă ale maghiarilor pentru redobândirea teritoriilor pierdute după modelul Crimeea, dar și prin luptă armată, negarea actualei ordini internaționale prin contestare vehementă a prevederilor Tratatului de pace de la Trianon din anul 1920, jignirea românilor (considerați „cotropitori” și „opincari”), etc..

“Cântecele selectate de inculpat (solist), prin ideile revizioniste si revanșarde conținute, sunt apte sa trezească reacții de nationalism extremist, putând fragiliza, tensiona relațiile dintre romani și maghiari. Manifestarea a fost structurată astfel încât să transmită mesajul existenței de-facto a Ungariei Mari, solistul menționând fiecare dintre ‘teritoriile rupte’ în preambulul pieselor cu texte ale poeților reprezentativi zonelor respective (cu accentuarea ideii că sunt luate ‘în considerare vechile hărți’ despre care se speră că ‘vor fi și cele noi'), iar pe parcurs participanții au scandat, în mod repetat: ‘Să piară Trianon!’, ‘Ținutul Secuiesc nu este România!’”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

Pentru a dovedi caracterul sistematic al răspândirii ideilor și concepțiilor xenofobe și naționalist extremiste ale inculpatului, oamenii legii au cules date despre activitățile acestuia anterioare concertului, precum și ulterioare evenimentului din 6 iunie.

Astfel, arată anchetatorii, Petras Janos Laszlo este o persoană controversată în mediile artistice, dar și în cele politice din Budapesta. Textele cântecelor excelează prin accente virulent naționaliste: „reînvierea" Ungariei Sfântului Ștefan, refacerea „granițelor milenare" ale națiunii ungare, acuze și etichetări jignitoare la adresa „cotropitorilor", identificați în statele vecine Ungariei etc. Este și liderul ideologic al formației „Karpatia", care, încă de la înființare (2003), a avut un mesaj explicit revizionist (la concerte se scandează lozinci specifice și se utilizează simboluri ale „Ungariei Mari"). Concertele se derulează aproape exclusiv în mediile tinerilor radicali naționaliști din Ungaria și cele ale radicalilor maghiari din Transilvania și „Ținutul de sus" (sudul Slovaciei).

Janos Laszlo a fost prezent pe teritoriul României si cu ocazia Festivalului „Insula Secuiască" (28 – 30 iunie 2012, în localitatea Cătrușa, județul Covasna), unde s-a remarcat prin scandarea mesajelor iredentiste și antiromânești, respectiv prin incitarea la violență, acțiuni ce au atras după sine tensionarea climatului interetnic.

Acesta a mai susținut trei concerte în România, în zilele de 16 martie 2013, la Casa de Cultură din Baraolt, județul Covasna, 29 iunie 2013, la Sala Sporturilor din Târgu Secuiesc, județul Covasna, și 09 august 2013, în cadrul taberei organizate de TMA în județul Harghita, ultima prezență fiind mediatizată intens în presa românească din prisma discursurilor xenofobe susținute de acesta.

Astfel, s-a solicitat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să transmită un punct de vedere în legătură cu obiectul dosarului penal, având în vedere necesitatea de a stabili dacă versurile melodiilor lui Petras Janos Laszlo și disuțiile din timpul pauzelor muzicale promovează idei și concepții xenofobe, precum și naționalismul extremist.

Având în vedere obiectivul urmărit de inculpat, conținutul declarației, contextul în care a avut loc, rolul în societate al acestuia, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a opinat că “declarațiile acestuia depășesc limitele libertății de exprimare, conținând elemente de incitare la ură națională și discriminare, care afectează relațiile sociale, în acest caz cele de conviețuire interetnică”.

Dosarul urmează a fi trimis, spre competentă soluționare, Judecătoriei Miercurea Ciuc, după traducerea rechizitoriului din limba romană în limba maghiară.

Totodată, într-o altă cauză s-a dispus trimiterea în judecată a omului de afaceri Csibi Barna, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „confecționarea, punerea în circulație sau deținerea în vederea punerii în circulație de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe”.

Mai exact, Csibi Barna este acuzat că, la data de 7 iunie 2014, a vândut pe raza municipiului Miercurea Ciuc, în calitate de administrator al SC H.S. SRL Miercurea Ciuc, mai multe tricorui conținând simboluri și mesaje care promovează idei și concepții xenofobe, precum și naționalismul extremist.

Potrivit oamenilor legii, omul de afaceri a vândut:

- 11 tricouri cu harta Ungariei Mari (dinainte de anul 1918), având inscripționate mesajul „Jobbik, mișcarea pentru Ungaria ”, (JOBBIK,MAGYARORSZAGERT MOZGALOM);

- 3 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultu, având inscripționate mesajul în limba maghiară „Pământul maghiar nu este de vânzare”, (A MAGYAR FOLD NEM ELADO);

- 6 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur pe partea din față, având inscripționate mesajul în limba maghiară „Dreptate pentru Ungaria” (IGAZSAGOT MAGYARSZAGNOK! JUSTICE FOR HUNGARY!), iar pe partea din spate mesajul „Era maghiar și va fi maghiar 100%”, (MAGYAR VOLT ES MAGYAR LESZ 100%);

- 4 tricouri cu harta Ungariei Mari și un vultur, având inscripționate pe față mesajul în limba maghiară „Nu renunțăm niciodată”, (ADJUK FEL SOHA), iar pe spate harta Ungariei Mari având inscripționate un citat în limba maghiară care aparține criminalului de război Wass Albert „Nu trebuie să ne întoarcem ca străini acolo unde cândva eram acasă”, (NEM SZABAT IDEGENKENT VISSZA-TERNUNK ODA, AHOL VALAMIKOR OTTHON VOLTUNK. /WASS ALBERT);

- 3 tricouri, cu harta Ungariei Mari, steagul Ungariei și un vultur pe partea din față, având inscripționate mesajul în limba maghiară „Restituiți-mi munții”, iar pe partea din spate același mesaj. (ADJATOK VISZA HEGYEIMET).

“Probatoriul administrat în cauză a reliefat faptul că inscripționarea textelor de mai sus, alăturată imaginii reprezentând harta „Ungariei Mari" constituie însemne (simboluri) care incită la xenofobie prin faptul că aduc atingere prevederilor art. 1 din Constituția României privind caracterul unitar și indivizibil al statului și au scopul de a propaga idei revanșarde, revizioniste,  iar promovarea acestor idei ar putea reînvia  la etnicii români sau maghiari  sentimentele naționalist - extremiste sau xenofobe din aceea perioadă istorică”, se arată în comunicatul procurorilor.

Anchetatorii, dar și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării susțin că mesajul transmis de aceste articole reprezintă un îndemn, o incitare la revizuirea granițelor statului român, de negare a suveranității României, care este de natură a  instiga la xenofobie și de a promova idei xenofobe și naționalismul extremist în rândul etnicilor maghiari sau români.

Mai exact, Consiliul Național pentru Combaterea discriminării a concluzionat că s-a depășit limita libertății de exprimare și a apreciat că toate mesajele și simbolurile inscripționate pe tricouri conțin elemente de natură a instiga la ură, discriminare sau xenofobie, precum și naționalismul extremist.

Dosarul a fost trimis spre competentă soluționare Judecătoriei Miercurea Ciuc.