În ultimii ani tot mai multe mame îngrijorate de condițiile din maternități cer informații despre nașterea acasă, considerând că ar putea fi un mediu mai sigur. Procedura nu este recomandată de specialiști, aceștia atrâgând atenția asupra riscurilor cauzate, în principal, de lipsa cadrului legislativ
Ana Maiță este una dintre mamele care au ales să nască acasă. Primul copil a venit pe lume în 2008, iar al doilea în anul 2009. Scopul deciziei privind nașterea acasă a celor doi copii a fost cel de a atrage un semnal de alarmă cu privire la condițiile din maternitățile românești.
"La momentul în care urma ca eu să îmi nasc copiii, exista o problemă majoră în maternitățile românești. Protocoalele de asistență a nașterii normale erau învechite, nu conțineau recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și se perpetuau o serie de practici, care nu numai că sunt inutile, dar care reduc foarte mult confortul și bunăstarea mamei și fătului la o naștere normală. În România, aceste protocoale încă sunt practicate: gravida nu este lăsată să se miște în travaliu, nu se face monitorizare intermitentă și permanentă, mama nu este lăsată să nască din poziție fiziologicică verticală, ci e pusă pe masa de naștere cu pelvisul în sus să fie contra gravitației. Sunt o serie de probleme reale, care reduc confortul mamei și al bebelușului", a declarat Ana Maiță, președintele Asociației "Mame pentru mame".
Cu toate că pentru ea experiența a avut un rezultat pozitiv, Ana nu recomandă mămicilor să nască acasă.
Potrivit recomandărilor CEDO, orice femeie are dreptul să își aleagă circumstanțele în care dă naștere copilului său, iar statul pe teritoriul căruia are loc nașterea trebuie să îi asigure asistență medicală de specialitate. În România, procedura nu este reglementată prin lege, asigurarea asistenței medicale într-un astfel de caz fiind aproape imposibilă.
Citește mai mult pe mediafax.ro