Creșterea randamentului stațiilor de pompare de la 40% la 80% și reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28% sunt printre rezultatele preconizate a fi obținute după implementarea măsurilor din strategia de gestionare a apei în agricultură, potrivit programului de guvernare depus miercuri la Parlament de premierul desemnat, Florin Cîțu.
De asemenea, se dorește reducerea tarifului/1.000 metri cubi de apă pompată și eliminarea degradărilor apărute la construcțiile hidrotehnice aferente canalelor de irigații, facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigații, creșterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigații, creșterea suprafeței irigate deservită de infrastructura de irigații.
Creșterea suprafețelor amenajate pentru irigații, cu prioritate în zone afectate de secetă, precum și creșterea eficienței utilizării apei în activitatea de irigații vor fi realizate prin implementarea Programului Național de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigații din România (PNI) și prin asigurarea apei până la stația de punere sub presiune preluate de către organizațiile de îmbunătățiri funciare și/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe. Finalizarea obiectivelor de investiții aflate în diferite stadii de execuție și proiectare și prioritizarea investițiilor în funcție de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare și deșertificare sunt alte măsuri care vor fi luate în acest domeniu.
De asemenea, se vor efectua modificări în ordinea de abordare a planului de investiții, care să stimuleze creșterea gradului de utilizare a lucrărilor existente și să garanteze recuperarea investițiilor pe seama sporului de producție agricolă realizată și în ceea ce privește exploatarea amenajărilor de irigații supuse reabilitării în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicație, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri, ținând seama de cerințele de protecție a mediului.
"România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură și precipitații, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia, cu un potențial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producție agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultură", se arată în document.
Din datele prezentate pe ultimii cinci ani privind suprafața afectată de fenomene meteorologice adverse reiese că 1,75 milioane hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 - 1,185 milioane ha, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar ulterior suprafețele s-au redus în ultimii trei ani de la 411.383 ha în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus peste 2,3 milioane de hectare.
În programul de guvernare se menționează că Prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) se vor realiza: infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării și finalizarea sistemului național antigrindină și creșterea precipitațiilor.
