Eșecurile reziștilor de la un scrutin la altul. Șirul gafelor de proporții de la USR

Trecerea de la un partid care se opunea puterii, la o formațiune care să își asume guvernarea i-a luat prin surprindere pe reziștii care n-au fost în stare să își ducă obiectivele până la capăt. Mai întâi au preluat puterea în cadrul unei coaliții cu PNL, însă alianța s-a rupt după dosarul vaccinurilor anticovid de peste un miliard de euro. În urma moțiunii de cenzură care a dărâmat guvernul fostului premier Florin Cîțu, reziștii au rămas în opoziție, iar obiectivele lor au fost date uitării.

Dan Barna a preluat partidul după ce Nicușor Dan s-a retras și a rămas activist independent, însă nici Barna nu a reușit să ducă la bun sfârșit agenda reziștilor. Apoi a urmat Dacian Cioloș care a venit, a dezamăgit și s-a retras discret.

Succesorul a fost Cătălin Drulă, care a fost ales președinte al USR în 2022, cu peste 70% din voturi. Ulterior, și acesta și-a dat demisia după eșecul pe care partidul l-a obținut la alegerile locale și europarlamentare din anul 2024.

Fiecare lider USR a mizat pe o altă direcție, însă au avut scoruri în scădere cu fiecare scrutin. Reziștii au găsit în cele din urmă o salvare în imaginea Elenei Lasconi, primărița respectată din Câmpulung, care visa să ajungă președintele României.

Refuzul acesteia de a se retrage în favoarea lui Nicușor Dan a destabilizat gașca reziștilor.