O escrocherie de proporții a avut loc în Iași, chiar din interiorul unui penitenciar. 300 de persoane au fost înșelate cu zeci de mii de euro într-o singură lună. Infracțiunile au fost puse la cale mai mulți deținuți care apoi sunau și se dădeau drept procurori, medici sau polițiști.
O escrocherie de mari proporții, cu lovituri, în serie, de mii de euro de fiecare, a fost pusă la cale într-o celulă din Penitenciarul de Maximă Siguranță din Copou. Bătrâni sau tineri, toți au căzut în plasa unui „prim-procuror” sau a unui „medic”. Chiar și un inspector vamal pregătise 10.000 de lei pentru întâlnirea cu escrocii, scrie ziaruldeiasi.ro.
Magistrații celei mai importante instanțe ieșene au pe masă dosarul uneia dintre cele mai bine organizate bande de escroci prin metoda „Accidentul”. Banda a fost pusă pe picioare din spatele gratiilor de Tiberius Nagy, un deținut cu 12 ani de „experiență” în acest tip de escrocherie. Împreună cu Ionel Cojocaru, Nagy dădea telefoane potențialelor victime. În gașcă a fost cooptat și un „viețaș”, Constantin Stârpu. Colecționar de pedepse pentru infracțiuni cu violență, acesta fusese condamnat în 2014 la închisoare pe viață pentru uciderea unui coleg de celulă cu un cuțit improvizat dintr-o coadă de lingură. Ce ar mai fi avut de pierdut? Principalul rol al acestuia era de coordonare a echipei de curieri aflați în libertate. Escrocilor nu le-au căzut victime doar vârstnici neajutorați, ci și tineri, ba chiar și un inspector vamal.
Escrocii au avut o lună la dispoziție pentru a acționa, până să intre pe fir procurorii.
Metoda de lucru a escrocilor era standard, dar perfecționată în timp până la detaliu. Colegi de celulă, Nagy, Cojocaru și Stârpu acționau împreună. Folosind un telefon mobil introdus ilegal în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Copou, Nagy și Cojocaru sunau posibilele victime, exclusiv pe fix. În acest mod, erau siguri că victima este din Iași și că, cel mai probabil, este în vârstă. Se prezentau ca medici sau ca prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunal, în funcție de scenariul ales: fiul victimei fie avusese un accident, fie comisese unul. Dacă era cazul, în sceneta improvizată își făcea apariția și vocea lui Stârpu, imitându-l pe fiul victimei.
Odată căzută în plasă, victima era ținută în telefon, dându-i-se diverse detalii sau dictându-i-se vreo „declarație”, pentru a nu avea timp să se dezmeticească, până când tranzacția era pusă la punct. În paralel, Stârpu apela o persoană din afara închisorii, pe care o trimitea după bani. Tranzacția se perfecta doar dacă victima era dispusă să dea sume serioase. Escrocii își permiteau luxul de a renunța la câte o victimă, dacă aceasta nu dispunea de suficienți bani ca să merite efortul deplasării.
