Pentru prima oară, rezidenții din zone puternic poluate, unde se constată nerespectarea standardelor de calitate a aerului prin măsurători, vor avea dreptul de a accesa sistemul judiciar și de a cere compensații pentru impactul asupra sănătății cauzat de inacțiunea autorităților publice.
"Este o victorie pentru cetăţeni. (...) Cetăţenii vor putea să ceară despăgubire în instanţă autorităţilor locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile şi am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper că astfel România va respira mai bine şi cetăţenii vor fi mai sănătoşi!" a declarat europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă la finalul negocierilor, conform comunicatului.
În România se înregistrează deficienţe în ceea ce priveşte calitatea aerului, deoarece în mai multe oraşe din ţară se constată o calitate aeriană extrem de slabă, iar măsurătorile obligatorii nu sunt respectate. Conform celor mai recente date, jumătate din reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din România nu funcţionează, având doar 82 de staţii funcţionale din cele 181 existente.
Comisia Europeană a emis mai multe avertismente și a inițiat proceduri de infringement împotriva statului român pentru nerespectarea obligației de monitorizare a poluării aerului conform prevederilor legislative în vigoare. În anul 2020, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru lipsa de eforturi în reducerea poluării din București.
Conform noilor dispoziții ale directivei, se impun limite mai severe pentru particulele nocive, cu obiectivul de a atinge nivelul de poluare zero până în 2050, și se conferă noi drepturi cetățenilor afectați de poluare.
Directiva prevede standarde mai stricte pentru particulele fine din aer, PM 2,5, PM 10, SO2 şi NO2 şi alţi poluanţi. Pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact documentat asupra sănătăţii umane - PM 2,5 şi NO2 - valorile-limită anuale trebuie reduse la mai mult de jumătate.
De asemenea, va exista obligativitatea măsurării în zonele în care există poluare şi acces în instanţă şi despăgubiri pentru cetăţenii care se îmbolnăvesc de astm sau cancer pulmonar din cauza depăşirilor regulate ale calităţii aerului in zonele în care se măsoară calitatea aerului.
Nu în ultimul rând, sunt necesare planuri concrete despre cum are de gând statul să respecte legislaţia şi să rezolve problemele în zonele complicate.
Conform comunicatului emis de Nicu Ștefănuță, noua legislație trebuie transpusă în termen de doi ani, iar noile limite pentru particulele poluante trebuie respectate începând cu anul 2030. Înainte de această dată, statele membre trebuie să elaboreze ghiduri cu măsuri specifice pentru a demonstra Comisiei că autoritățile naționale sunt conștiente de acțiunile ce trebuie întreprinse.
