Dosarul a fost clasat în februarie acest an.
Procurorul de pe lângă Judecătoria Moinești, Daniel Gălbează, a clasat cauza sub aspectul săvârșirii tuturor infracțiunilor reclamate de PPMT, PCM și Asociația Miko Imre.
Care sunt MOTIVELE închiderii dosarului „Valea Uzului”
Procurorul Daniel Gălbează susține în ordonanța de clasare că „afară cu ungurii din țară” este „o presupusă lozincă antimaghiară” care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie, potrivit HotNews.ro.
„Apreciem că, și prin scandarea unor presupuse lozinci antimaghiare de genul afară cu ungurii din țară, așa cum au fost descrise în denunțul formulat, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.369 Cod Penal, din aceleași motive invocate mai sus, aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condițiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane (de ex. Persoane cu un anumit tip de handicap, homosexuali, etc) și nu o etnie, aceste manifestări constituind cel mult o contravenție”, se arată în extrasul din Ordonanța de clasare, citat de aceeași publicație.
Cum au escaladat tensiunile dintre români și maghiari de la Valea Uzului în iunie 2019
Conflictul de la Valea Uzului a izbucnit în aprilie anul trecut, după ce Primăria Dărmănești, județul Bacău, a ridicat 52 de cruci din beton într-o „parcelă românească” din cimitirul militar de la Valea Uzului. La scurt timp, în luna mai, crucile au fost acoperite cu saci negri de gunoi, iar comunitatea maghiară a reproşat faptul că monumentele ar fi fost ridicate peste vechile morminte maghiare. În Cimitirul din Valea Uzului din județul Harghita sunt înhumați peste 1.140 de soldați de mai multe naționalități, majoritatea maghiari, eroi din cele două Războaie Mondiale. De Ziua Eroilor, pe 6 iunie, mai mulţi români au venit în cimitir, pentru comemorarea soldaţilor români şi sfinţirea crucilor. Mai mulţi maghiari au format atunci un lanţ uman în jurul cimitirului, în încercarea de a împiedica intrarea românilor în cimitir. În final, tensiunile dintre români și maghiari de la cimitirul din valea Uzului au ajuns și la nivel diplomatic. Preşedintele Ungariei, János Áder, declara că incidentele de la cimitirul Valea Uzului au reprezentat o „profanare” şi un gest „profund imoral” din partea românilor. Ulterior au avut loc discuții pe această temă între ministerele de Externe din cele două țări.
Pe 23 mai 2019 au fost făcute percheziții la cinci persoane suspectate de profanarea cimitirului. Poliţiştii din Bacău au declanşat atunci o anchetă pentru identificarea persoanelor care au acoperit cu saci negri de plastic toate cele 52 de cruci ale eroilor români, dar şi monumentul din Cimitirul Internaţional Valea Uzului. Totul a culminat cu organizarea comemorărilor separate din 6 iunie 2019, cînd au escaladat tensiunile, ajungându-se la violențe verbale și fizice, unii înjurând și alții aruncând cu pietre. În final, situația a degenerat și lanțul format de etnicii maghiari în jurul cimitirului a fost depășit de români, care au distrus poarta cimitirului și au pătruns în interiorul acestuia.
Pe 6 iunie 2019, cimitirul internațional din Valea Uzului a fost scena unor tensiuni între mai multe organizații românești, jandarmi și maghiarii care formaseră un lanț în jurul cimitirului, în încercarea de a împiedica pătrunderea românilor. Situația a degenerat după ce mai mulți români au rupt poarta cimitirului și au pătruns în incinta acestuia. Mai mulți maghiari au fost loviți atunci cu steaguri, pietre și au fost scuipați, pe fondul unor melodii patriotice, imnului României și în scandări precum „Marș afară”, „Marș la Budapesta” sau „Afară cu ungurii din țară”. În cele din urmă, maghiarii au părăsit zona, și asociațiile românilor, în frunte cu preoți, au pus lumânări la morminte și au fost ținute slujbe de comemorare.
Pe 7 iunie a fost deschis dosarul penal pentru violențe și distrugeri materiale, mai exact pentru distrugerea porții de acces în cimitir.
