Dosarul Revoluției, în care Iliescu este acuzat de infracțiuni contra umanității, primul termen

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și general (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați în acest dosar de săvârșirea infracțiunilor contra umanității.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relațiilor dintre România și URSS, după momentul "Praga 1968", dar și ca urmare a stării de nemulțumire profundă și generală din societate, s-a coagulat și a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului președinte Nicolae Ceaușescu, dar care urmărea menținerea României în sfera de influență a URSS.

"Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât și din militari (latura militară), cu toții marginalizați într-un fel sau altul prin deciziile fostului președinte. Componenții grupului au aparținut principalelor două filoane militare (MApN și Direcția Securității Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar și structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceaușescu, însă prin funcțiile deținute (implicit, influențele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluția istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său", spun procurorii.

Procurorii militari mai susțin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acționat abil și eficient în preluarea puterii politice și militare în decembrie 1989.

Astfel, întreaga forță militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia.

"Din același moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al Apărării) și Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român", spun procurorii.

Potrivit anchetei, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansată o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), coordonată de unii componenți ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată și asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei "psihoze generalizate a terorismului" ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

"Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 - 22 decembrie 1989 (orele 12,00)", menționează procurorii militari.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni și dezinformări ar fi creat condițiile condamnării și execuției cuplului prezidențial Ceaușescu printr-un proces penal simulat.

"Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpații Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea și diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceaușescu și ar fi acceptat și asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcții de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor", susțin procurorii.

Totodată, arată Parchetul General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23 decembrie 1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane.

"La  23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparținând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis și alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunțate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane și ar fi generat o stare de pericol pentru existența unei părți însemnate a populației civile de pe întregul teritoriu al României", precizează anchetatorii.