DOSAR HISTORIA.Bancuri din Epoca de Aur - sau cum făcea haz de necaz românul pe vremea lui Ceaușescu

,,Epoca de Aur este numele pe care propaganda oficială a vremii l-a atribuit perioadei istorice în care la conducerea Republicii Socialiste România s-a aflat dictatorul Nicolae Ceaușescu, între anii 1965-1989. Expresia Epoca de Aur a apărut și a fost folosită în anii '80, interval marcat în special de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și al familiei acestuia. De altfel, un alt termen utilizat de instituțiile și presa oficială pentru a desemna această perioadă era Epoca Nicolae Ceaușescu”

Perioada anilor ’80 aduce în statele comuniste o criză economică și acută de sistem, astfel încât Jean-Francois Soulet afirma despre colapsul Uniunii Sovietice că:,,…dacă agonia «Imperiului»  a fost neașteptat de scurtă, în schimb boala își făcea drum de decenii, poate chiar de la originile sale”.

,,În România eșecul comunismului a fost cel mai șocant, dezastrul economic cel mai adânc și condițiile de trăi cele mai inumane. Natura eratică a procesului luării deciziilor, gustul pentru proiecte economice grandioase și adularea delirantă a conducătorului și a ideilor lui iraționale au sfârșit prin a împinge țara la dezastru și au născut o societate monstruoasă, în care supunerea și frica au luat locul demnității, iar minciuna pe al adevărului. Umilința, lipsurile și opresiunea s-au adunat, fără ca un sfârșit, oricare ar fi fost el, să fie întrevăzut”.

,,La începutul anului 1982 a fost introdusă în unele orașe de provincie raționalizarea pâinii, a făinii, a zahărului, și a laptelui, iar în 1983 raționalizarea s-a extins aproape în întreaga țară cu excepția Capitalei. Rațiile lunare personale au fost reduse progresiv până într-atât încât, în preajma revoluției din 1989, în unele regiuni ale țării ajunseseră la un kilogram de faină, un pachet de margarină de 500 grame  și cinci ouă... În 1981 s-au introdus măsuri drastice de economisire a energiei, care prevedeau o rație lunară de benzină de 30 de litri pentru proprietarii de automobile. Alte restricții stipulau o temperatură maximă de 14˚ în birouri și o limitare a alimentarii cu apă caldă (în mod obișnuit, o zi de apă pe săptămână în apartamente)”.

Cozile interminabile pentru alimente deveniseră un program zilnic de stres, abătându-i pe oameni de la obiceiurile lor firești. ,,...Viața este ,,luminoasă” ne face să nu mai avem timp de noi. Atât e de luminoasă încât tot timpul trebuie să stai pe la cozi, să pândești din zori și până în noapte, poate va aduce ceva de mâncare... Viața asta ne-a abătut de la obiceiurile firești... Când aduce din când în când câte ceva, câte foarte puține pentru câtă lume este, să vezi ce înghesuială, păruială, înjurături... Cam așa pățim noi în ,,Epoca de aur”...”.

Alimentele, deși insuficiente, mai erau și de slabă calitate. Uneori, față de timpul pierdut zilnic la cozi, dezgustul de produse producea frustrare, nervozitate și exasperare. Diferite persoane aveau să mărturisească că ,,la noi, toate se fac pe dos.Cu aprovizionarea stăm <> am primit 200 g salam de persoană și pungi cu gâturi și gheare... Am avut speranța că se va da măcar 1kg carne de porc la fiecare pesoană, căci i-am uitat și gustul...”, iar alte persoane menționau: ,,Ieri am stat la coadă la ouă, dar bineînțeles că n-au ajuns, căci s-au terminat. S-au dat în continuare pui (mai mult vrăbii, mortăciuni). Aspectul lor mă îmbia să-i arunc în găleata de gunoi, dar nu mi-am permis acest lucru, acum, în epoca de aur...”.

Ghicitoare:

- Ce e lung, negru și se hrănește cu cartofi?

- Coada de oameni care stă la carne.

Ceaușescu cu Elena se întorc dintr-o vizită în străinătate. Avionul se apropie de București.

- Ia uităte-te, Nicule, ce frumos se văd străzile.

- Taci, proasto, alea-s cozili.

Continuarea pe historia.ro