Directorul Institutului român de geologie, Ștefan Marincea, a contrazis argumentația din comunicatul Romsilva, care transmite că nu se poate face NICIO legătură între prăbușirea peretelui calcaros și amenajarea cursului de apă pentru păstrăvărie.
"Romsilva explica efectul, nu si cauza. Am observat încă din anii trecuți acele fisuri și, în mod normal, greutatea rocii va acționa pe acele fisuri naturale, dar asta în condițiile în care nu se depune acel liant natural care în timp le "lipește". Reducerea concentrației de ioni de bicarbonat de calciu in apă, având ca efect reducerea depunerii de calcar, putea avea mai multe cauze: scăderea pronunțată a temperaturii sau o intervenție antropică în amonte, care este clar contrară convențiilor internaționale pe care România le-a semnat. Deci dacă s-a autorizat devierea pârâului Bigăr pentru o păstrăvărie, s-a diluat clar concentrația ionilor de bicarbonat, care n-au mai sedimentat acele fisuri și, în mod natural, acelea au lucrat în timp", a declarat Marincea.
Potrivit profesorului in geologie, argumentul Romsilva că nu s-a mai intervenit în nicun fel asupra amenajării făcute în a doua jumătate a anii \"80 nu dovedește că n-ar exista nicio legătură cu procesul de degradare. Din aceeași perioadă, afirmă el, Institul de Geologie n-a mai făcut măsurători ale concentrației de ioni de calcar în apă, deci este posibil ca efectul de degradare să fi început chiar de atunci.
"În mod normal, trebuiau inițiate acțiuni de conservare, de monitorizare constantă a pH-ului apei, mai ales că acele fisuri erau foarte evidente. Acest lucru nu s-a întâmplat din motive legate de modul nostru de acțiune. Astfel de monumente ar trebui să aibă fișă de obiectiv, așa se face peste tot în lume", a mai explicat directorul Institutului român de geologie, Ștefan Marincea,
Și șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a afirmat la Realitatea Plus că a trimis o echipa și că o anchetă este în derulare.
