Inteligența ciorilor a fost demonstrată științific de cercetători după ce păsările participante la experimente au fost capabile să asambleze unelte funcționale din două sau mai multe componente nefuncționale, o abilitate observată anterior doar la oameni și maimuțe mari.
O echipă de oameni de știință a înregistrat imagini în care pot fi observate exemplare de ciori de Noua Caledonie care reușesc să asambleze mai multe componente și să obțină astfel o unealtă suficient de lungă pentru a extrage recompense sub formă de hrană.
În cadrul experimentelor, păsările au avut la dispoziție componente de la seringi dezasamblate și, fără a beneficia de ajutor sau de o demonstrație prealabilă, patru dintre cele opt păsări au unit două componente reușind să pună cap la cap o unealtă de mărimea potrivită.
Una dintre păsări, numită Mango, a reușit chiar să asambleze o unealtă din trei și chiar patru componente.
Păsările au utilizat uneltele pentru a ajunge la hrană printr-un orificiu deschis. Cu ajutorul uneltei prelungite ele împingeau hrana până când aceasta cădea din recipient și devenea astfel accesibilă.
Această descoperire este ''remarcabilă'', conform dr. Auguste von Bayern de la Universitatea Oxford și de la Institutul de ornitologie Max-Planck din Germania. ''Descoperirea este remarcabilă întrucât ciorile nu au beneficiat de asistență sau de dresaj pentru realizarea acestor combinații, ci și-au dat seama singure'', a explicat omul de știință.
Ciorile de Noua Caledonie (Corvus moneduloides), din arhipelagul cu același nume situat în Pacificul de Sud, sunt renumite pentru capacitatea lor de a realiza unelte.
În 2002, o cioară de Noua Caledonie, pe nume Betty, a devenit faimoasă după ce a fost primul animal care a creat o unealtă cu cârlig prin îndoirea unui material pliabil.
Profesorul Alex Kacelnik de la Universitatea Oxford a declarat că rezultatele noului studiu se adaugă celorlalte date existente conform cărora ''aceste ciori posedă abilități extrem de flexibile ce le permit să găsească rapid soluții la probleme noi, însă nu demonstrează modul în care ele reușesc să facă acest lucru''.
''Este posibil ca ele să utilizeze o formă de simulare virtuală a problemei - ca și cum în creierele lor ar rula diferite scenarii posibile până când ajung la găsirea unei soluții viabile - și apoi să treacă la fapte. Procese similare sunt modelate pe inteligențe artificiale și sunt implementate în roboți, o modalitate prin care pot fi mai bine înțelese animalele și prin care pot fi descoperite căi pentru construcția de mașini capabile să găsească soluții creative autonome la probleme noi'', a adăugat cercetătorul. Studiul a fost publicat în jurnalul Scientific Reports, scrie Agerpres.
